Preotul merge cu Ajunul Bobotezei din casă în casă pentru a sfinți locuințele credincioșilor și a vesti Botezul Domnului Iisus Hristos, stropind cu agheasmă și aducând binecuvântarea specifică sărbătorii, un obicei străvechi ce consolidează legătura comunitară și spirituală, transmițând credința de la o generație la alta, relatează Doxologia.ro.
Semnificația Obiceiului:
- Sfințirea Casei: Preotul aduce apa sfințită (agheasma) pentru a purifica și binecuvânta spațiul, aducând credința și harul divin în căminul fiecărui credincios.
- Vestirea Botezului: Vizita preotului anunță marea sărbătoare a Bobotezei, marcată pe 6 ianuarie, când se pomenește botezul lui Hristos în Iordan.
- Tradiție și Comunitate: Obiceiul este o practică rurală puternică, unde copii vestesc sosirea preotului cu „Chiraleisa!”, creând un sentiment de unitate și participare la viața bisericească.
- Simboluri și Superstiții (populare): Oamenii pregătesc masă cu pâine, grâu, sare, iar după ce preotul sfințește, se presară cenușa (din ajun) peste culturi pentru rodnicie, sau se aruncă boabe de grâu spre tavan pentru a prezice bogăția albinelor, legând tradiția de viața agricolă.
Ce se întâmplă acasă:
- Post: Mulți credincioși țin post negru în Ajunul Bobotezei, neîncetând consumul de alimente până la venirea preotului și sfințirea apei.
- Primirea Preotului: Se așteaptă cu masă (pâine, sare, apă), se primește preotul cu respect, iar la plecare se oferă colaci și se primesc daruri specifice, ca o binecuvântare pentru anul ce vine.
Sfințirea caselor credincioșilor se face prin stropirea cu agheasma mare, în ajunul Bobotezei sș prin slujba sfeștaniei ce se săvârșește la mutarea în casă nouă și care se repetă în fiecare an sau chiar mai des, atunci când lucrarea răului se face simțită în vreun fel în casă, spun preoții.
Apa sfințită de preot poarta in ea puterea curățitoare si sfințitoare a harului dumnezeiesc.
Când face sfințirea apei, preotul se roagă ca: „apa aceasta sa se sfinteasca cu puterea, cu lucrarea si cu pogorarea Sfantului Duh”, „pentru ca sa se pogoare peste ea lucrarea cea curatitoare a Treimii celei mai presus de fire”, „pentru ca sa fie tamaduitoare sufletelor si trupurilor si izgonitoare a toata puterea cea potrivnica” si pentru ca „prin gustarea si stropirea cu apa sfintita sa ne trimita Dumnezeu binecuvantarea Sa, care spala intinaciunea patimilor”.
Harul lui Dumnezeu se pogoara in timpul slujbei de sfintire a apei doar peste apa pregatita din timp pentru acest lucru si nu peste toata apa care exista in alte locuri. Iata de ce e bine ca omul sa-si deschida casa atunci cand preotul vine sa le sfinteasca, pentru ca sfintirea casei vecinului nu inseamna si sfintirea propriei case.
Sursa: doxologia.ro
