Sărbătoarea de toamnă a Mănăstirii Gorovei este legată de hramul bisericii, prăznuit pe 23 septembrie. Și în acest an, evenimentul religios a adunat un număr mare de credincioși, între care numeroși copii care au primit Sfânta Împărtășanie.
Programul liturgic a început în primele ore ale dimineții cu slujba de sfințire mică a apei. A urmat Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul, săvârșit de un sobor format din 12 preoți, între care patru arhimandriți, și doi diaconi.
În cadrul Sfintei Liturghii, credincioșii s-au rugat înaintea icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul, aflată la Mănăstirea Gorovei. După slujbă a fost citit Imnul Acatist al icoanei, alcătuit de Înaltpreasfințitul Calinic în perioada în care era episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Sărbătoarea s-a încheiat cu tradiționalul pelerinaj cu icoana făcătoare de minuni.
Legătura dintre icoană și familia lui George Enescu
Printre tradițiile legate de icoana Sfântului Ioan Botezătorul de la Gorovei se află și mărturia potrivit căreia Maria Enescu, mama marelui compozitor George Enescu, s-ar fi rugat înaintea icoanei pentru dobândirea unui copil.
Această tradiție este evocată și în Imnul Acatist al icoanei, unde este menționată, în versuri, nașterea lui George Enescu ca urmare a rugăciunilor mamei sale.
O mănăstire cu o istorie de peste trei secole
Potrivit tradiției și istoriei consemnate a așezământului, viața monahală la Gorovei a început după anul 1700, sub îndrumarea monahului Avramie. În anul 1742 acesta a ridicat prima bisericuță din lemn, pe locul unde fusese descoperită, îngropată în pământ, icoana Sfântului Ioan Botezătorul.
De-a lungul timpului, Mănăstirea Gorovei a trecut prin numeroase etape de dezvoltare și reconstrucție. Între anii 1830 și 1834, în timpul stăreției arhimandritului Macarie Jora, a fost construită biserica mare, din zid de cărămidă. Icoana Sfântului Ioan Botezătorul a fost argintată în anul 1834, iar ulterior, în 1868, a fost poleită cu aur.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sub stăreția arhimandritului Vitalie Lemnea, mănăstirea a cunoscut o perioadă importantă de dezvoltare. Au fost realizate lucrări de reparație și înfrumusețare a bisericilor, a fost refăcută catapeteasma bisericii mari și au fost construite și reparate mai multe clădiri ale ansamblului monahal.
În perioada 1977-1980, cu binecuvântarea Mitropolitului Teoctist al Moldovei și Sucevei, casa oficială și stăreția au fost reconstruite. Ulterior, între anii 1981 și 1984, biserica mică, aflată într-o stare avansată de degradare, a fost reconstruită din cărămidă, păstrându-se stilul și forma construcției inițiale.
O tradiție păstrată în vremuri dificile
Un aspect menționat în istoria recentă a Mănăstirii Gorovei este faptul că, potrivit mărturiilor și consemnărilor despre așezământ, acesta nu ar fi fost închis în perioada regimului comunist, iar Sfânta Liturghie ar fi fost săvârșită fără întrerupere.
La finalul sărbătorii, pelerinii au primit pachețele cu sarmale, oferite prin grija celor care sprijină și iubesc această mănăstire.
Sărbătoarea de la Mănăstirea Gorovei a reprezentat, și în acest an, un moment de rugăciune, comuniune și păstrare a tradiției, credincioșii închinându-se la icoana Sfântului Ioan Botezătorul și participând la procesiunea devenită deja tradițională.
Sursa: Mănăstirea Gorovei
