Astăzi se împlinesc 105 ani de la nașterea Regelui Mihai I al României, una dintre personalitățile marcante ale istoriei naționale din secolul al XX-lea. Monarh, participant la evenimentele decisive ale celui de-Al Doilea Război Mondial și susținător al integrării României în NATO și în Uniunea Europeană, Regele Mihai a rămas în memoria publică și prin credința sa ortodoxă, discreția și atașamentul față de valorile morale, scrie basilica.ro.
Născut la 25 octombrie 1921, Regele Mihai a fost primul principe al României Mari născut după întregirea țării din 1918. Botezat de viitorul Patriarh Miron Cristea, acesta a crescut sub îndrumarea spirituală a mamei sale, Regina Elena, de la care a deprins obiceiul rugăciunii, respectul pentru Sfânta Scriptură și participarea la viața Bisericii.
O viață sub semnul credinței
Credința ortodoxă a reprezentat un reper constant în viața Regelui Mihai, atât în timpul domniilor sale, cât și în anii lungului exil. Încoronat rege pentru prima dată în 1927, la vârsta copilăriei, acesta a revenit pe tron în septembrie 1940, după abdicarea tatălui său, Carol al II-lea.
În timpul celei de-a doua domnii, Regele Mihai a participat la importante evenimente religioase și a susținut viața Bisericii Ortodoxe Române. Un moment semnificativ l-a constituit sfințirea Catedralei Mitropolitane din Timișoara, la 6 octombrie 1946, la care suveranul a fost prezent în calitate de unul dintre ctitori.
Legătura sa cu Biserica a continuat și după plecarea forțată din țară, în urma abdicării din 30 decembrie 1947. În anii exilului, Regele Mihai și-a păstrat credința, a rămas apropiat de comunitățile ortodoxe românești din străinătate și a transmis aceste valori familiei sale.
Revenirea în România, după 45 de ani de exil
Un moment cu o puternică încărcătură simbolică a fost revenirea Regelui Mihai în România, în aprilie 1992, după 45 de ani de exil. Vizita sa la Mănăstirea Putna, în preajma sărbătorii Învierii Domnului, a reprezentat un reper important pentru românii care își doreau redescoperirea istoriei și a tradițiilor naționale după căderea regimului comunist.
În anii care au urmat, suveranul a participat la numeroase evenimente religioase și a vizitat catedrale, biserici și mănăstiri din țară. Relația sa cu ierarhii și clericii ortodocși a rămas una apropiată, fiind însoțită de respectul față de celelalte confesiuni religioase.
Mesajul unei moșteniri morale
Regele Mihai a susținut valorile democrației, libertății și responsabilității publice, contribuind prin intervențiile sale la promovarea obiectivelor europene și euroatlantice ale României.
La 25 octombrie 2011, în discursul rostit în Parlamentul României, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, acesta a transmis un mesaj care continuă să fie evocat: „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie”.
Regele Mihai I s-a stins din viață la 5 decembrie 2017, în Elveția, la vârsta de 96 de ani. Viața sa rămâne legată de momente decisive ale istoriei României, de exilul impus de instaurarea regimului comunist și de revenirea sa în țară după 1989.
La 105 ani de la naștere, memoria sa este evocată prin prisma contribuției la istoria națională, a credinței mărturisite cu discreție și a mesajului său despre morală, libertate și demnitate.
„Nihil sine Deo” – „Nimic fără Dumnezeu” rămâne deviza asociată monarhiei române și un simbol al valorilor pe care Regele Mihai le-a invocat de-a lungul vieții sale.
Sursa: basilica.ro
Sursa video: youtube TVR
