Puțini cunosc povestea impresionantă a copilăriei Sfântului Nectarie, pe numele său de botez Anastasie. Încă de mic, acesta a cunoscut lipsurile, frigul, foamea și singurătatea, fiind nevoit să muncească departe de familie, într-o perioadă în care viața îi oferea numeroase încercări, scrie cuvantul-ortodox.ro.
În ciuda greutăților, Anastasie nu și-a pierdut niciodată credința în Dumnezeu. Rugăciunea și nădejdea au fost sprijinul său în momentele cele mai dificile.
Potrivit unei povestiri despre copilăria sa, într-o noapte, Hristos i s-a arătat în vis și l-a întrebat de ce plânge atât de mult. Profund mișcat de suferința sa, copilul nu a putut răspunde atunci, însă, după ce s-a trezit, a hotărât să-I scrie o scrisoare lui Iisus Hristos.
În rândurile sale, Anastasie își mărturisea necazurile: hainele și încălțările îi erau rupte, suferea de frig și nu avea bani pentru a-și cumpăra cele necesare. La final, și-a cerut iertare pentru că Îl necăjește pe Dumnezeu și și-a mărturisit iubirea față de El.
Ceea ce face această întâmplare cu adevărat impresionantă este adresa pe care copilul a scris-o pe plic: „Pentru Domnul nostru Iisus Hristos – în ceruri”.
Scrisoarea a ajuns în mâinile unui negustor care s-a oferit să o ducă la poștă. Impresionat de conținutul ei, acesta a hotărât să-l ajute pe copil. A pregătit un colet cu haine, încălțăminte, alimente și bani, pe care l-a trimis lui Anastasie, însoțit de un mesaj simplu și emoționant: „De la Hristos, pentru Anastasie”.
Această poveste rămâne o mărturie despre puterea credinței și despre felul în care bunătatea unui om poate deveni răspunsul la rugăciunea altuia.
Mesajul ei este unul actual: să nu ne pierdem speranța în momentele grele și să nu rămânem nepăsători în fața suferinței celor din jur. Uneori, Dumnezeu lucrează prin oamenii pe care îi trimite în calea noastră.
Sursa: cuvantul-ortodox.ro
