Astăzi, 15 noiembrie 2026, se împlinesc 39 de ani de la Revolta Anticomunistă de la Brașov, eveniment care a demonstrat că nemulțumirea populației față de regimul Nicolae Ceaușescu devenise tot mai puternică, precizează site-ul stiripesurse.ro.
Scânteia revoltei a pornit de la Întreprinderea de Autocamioane „Steagul Roșu”, unde muncitorii nu își primiseră salariile la timp, iar veniturile le fuseseră diminuate pe fondul nerealizării planului de producție. În spatele acestor probleme se aflau dificultățile economice tot mai grave, lipsurile și politica de austeritate impusă de conducerea comunistă.
În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1987, muncitorii din schimbul al treilea au protestat și au cerut explicații conducerii întreprinderii. Cum nemulțumirile nu au fost rezolvate, în dimineața zilei de 15 noiembrie, manifestanții au părăsit fabrica și s-au îndreptat spre centrul orașului.
Pe traseu, li s-au alăturat mii de brașoveni. Protestul economic s-a transformat rapid într-o manifestație deschisă împotriva dictaturii. Oamenii au scandat „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem banii înapoi!” și „Vrem lumină și căldură!”.
Un moment cu o puternică încărcătură simbolică l-a reprezentat intonarea cântecului „Deșteaptă-te, române!”, interzis de regimul comunist.
Ajunși în centrul orașului, manifestanții au pătruns în sediile instituțiilor de partid și ale administrației locale, au distrus mobilierul și au aruncat în stradă portrete ale lui Nicolae Ceaușescu și simboluri comuniste, cărora le-au dat foc.
Represiunea și deportarea protestatarilor
Autoritățile comuniste au reacționat printr-o intervenție în forță. Miliția, armata și Securitatea au mobilizat efective importante pentru dispersarea mulțimii și identificarea participanților.
În zilele care au urmat, sute de persoane au fost anchetate și interogate. Represiunea a continuat prin arestări, intimidări și presiuni exercitate asupra familiilor celor implicați.
În final, 61 de persoane au fost condamnate la pedepse de până la trei ani de închisoare pentru „acte de huliganism”, cu executare la locul de muncă. Acestea au fost deportate în alte județe, unde au primit domiciliu obligatoriu și au fost supuse supravegherii autorităților.
Familiile multora dintre cei deportați au fost nevoite să îi urmeze, iar măsurile represive au continuat chiar și după amnistia din ianuarie 1988.
Mărturii care au păstrat vie memoria revoltei
Importanța evenimentelor este confirmată și de documentele păstrate în arhivele fostei Securități. O transcriere a unei convorbiri telefonice interceptate la 18 noiembrie 1987 surprinde atmosfera din Brașov imediat după manifestație.
O femeie din oraș îi povestea unei cunoștințe despre amploarea protestului, despre miile de oameni care au ieșit în stradă și despre intervenția autorităților.
„Mi-au tremurat picioarele și toată lumea plângea”, relata aceasta, încercând să descrie emoția și teama resimțite în timpul evenimentelor.
În aceeași convorbire apare și o afirmație sugestivă pentru starea de spirit a oamenilor: „Am zis noi că întâi de la Brașov pornește!”.
Documentele analizate de cercetătorii Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității oferă o perspectivă asupra felului în care populația a perceput revolta și asupra fricii care a urmat intervenției forțelor de ordine.
Un moment important în istoria luptei împotriva comunismului
Revolta de la Brașov din 15 noiembrie 1987 a rămas un reper al rezistenței anticomuniste din România. Deși a fost reprimată, manifestația a demonstrat că oamenii puteau înfrunta public autoritățile, chiar și într-un regim bazat pe supraveghere, intimidare și represiune.
Evenimentul a precedat cu doi ani Revoluția din decembrie 1989, când românii au ieșit din nou în stradă, iar regimul comunist s-a prăbușit.
Importanța istorică a revoltei a fost recunoscută oficial prin Legea nr. 215/2021, care a instituit data de 15 noiembrie drept Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987.
La 39 de ani de la acele evenimente, memoria muncitorilor și a tuturor brașovenilor care au avut curajul să se ridice împotriva dictaturii rămâne un simbol al demnității, solidarității și dorinței de libertate.
Sursa: stiripesurse.ro
Sursa video: TVR
