La 19 octombrie 2026 se împlinesc 100 de ani de la moartea lui Victor Babeș, personalitate de referință a medicinei românești și internaționale, membru titular al Academiei Române și fost vicepreședinte al acestei instituții, relatează muzeulbucurestiului.ro.
Născut la Viena, într-o familie de origine română, Victor Babeș și-a desăvârșit pregătirea medicală la Budapesta și Viena, continuându-și apoi specializarea în centre universitare prestigioase din Germania și Franța. A avut ocazia să studieze alături de savanți de renume, printre care Louis Pasteur și Robert Koch, ale căror cercetări au contribuit la transformarea medicinei moderne.
În 1887, revenit în România, a devenit profesor de anatomie patologică și bacteriologie la Facultatea de Medicină din București. În același an, a pus bazele Institutului de Patologie și Bacteriologie, instituție inaugurată în 1902, care a devenit un reper pentru cercetarea medicală românească.
Contribuții esențiale în lupta împotriva bolilor infecțioase
Activitatea științifică a lui Victor Babeș a vizat numeroase boli infecțioase, printre care rabia, tuberculoza, lepra, difteria și malaria. În 1888, a introdus în România vaccinarea antirabică, contribuind la dezvoltarea măsurilor de prevenire a unei boli extrem de grave.
Printre realizările sale se numără descrierea corpusculilor Babeș-Negri, identificați în celulele nervoase ale animalelor afectate de rabie, precum și cercetările asupra unor microorganisme care provoacă boli la animale, cunoscute astăzi sub denumirea de Babesia. Aceste descoperiri au avut o importanță deosebită pentru dezvoltarea microbiologiei și a anatomiei patologice.
Împreună cu medicul francez André Victor Cornil, Babeș a publicat în 1885 lucrarea „Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, l’anatomie et l’histologie pathologique des maladies infectieuses”, considerată una dintre lucrările fundamentale ale bacteriologiei medicale din acea perioadă.
Cercetătorul român a anticipat, de asemenea, unele direcții importante ale dezvoltării antibioticelor, studiind antagonismul dintre diferite specii de bacterii și posibilitatea ca anumite microorganisme să împiedice dezvoltarea altora.
Un savant preocupat de sănătatea publică
Dincolo de activitatea de laborator, Victor Babeș s-a implicat în problemele de sănătate publică, studiind calitatea apei potabile, prevenirea epidemiilor și îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației. Prin cercetările sale, a contribuit la dezvoltarea medicinei sociale și a igienei în România.
Recunoașterea internațională a activității sale a fost confirmată prin numeroase distincții și premii, inclusiv din partea Academiei de Științe din Paris. În 1893, a devenit membru titular al Academiei Române, pe care a reprezentat-o ulterior în funcții de conducere.
Victor Babeș a încetat din viață la București, la 19 octombrie 1926, însă contribuțiile sale continuă să fie asociate cu începuturile cercetării microbiologice moderne din România.
La un secol de la dispariția sa, moștenirea savantului rămâne un reper pentru medicina românească și un exemplu de perseverență științifică, rigoare și devotament față de sănătatea publică.
Sursa: muzeulbucurestiului.ro
Sursa video: TVR
