La 31 octombrie 1818 s-a născut Gheorghe Tattarescu, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii românești din secolul al XIX-lea, considerat un pionier al neoclasicismului și al picturii în ulei în spațiul românesc, scrie basilica.ro.
Primele îndrumări artistice le-a primit de la unchiul său, Nicolae Teodorescu, zugrav de biserici, alături de care a învățat meșteșugul picturii religioase. Și-a continuat pregătirea la școala de zugravi din Buzău, iar ulterior și-a desăvârșit formarea artistică la Roma, unde a studiat la Academia San Luca. Aici a intrat în contact cu academismul italian și a realizat copii după operele unor mari maeștri europeni, precum Rafael, Murillo, Salvator Rosa și Guido Reni.
Revenit în țară, Tattarescu s-a implicat în efervescența politică și culturală a Revoluției de la 1848, realizând portrete ale unor revoluționari și compoziții alegorice cu puternic mesaj patriotic. În 1860 a primit misiunea de a alcătui un „Album național”, dedicat priveliștilor și monumentelor istorice din România.
Activitatea sa în domeniul picturii religioase a fost deosebit de prolifică. A pictat sau repictat în ulei peste 50 de biserici, printre care lăcașuri reprezentative din București, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște, Ploiești și alte zone ale țării. Printre cele mai cunoscute lucrări se numără picturile de la Sfântul Spiridon Nou, Kretzulescu, Colțea, Radu Vodă, Antim și Mănăstirea Ghighiu. Un alt proiect important l-a reprezentat pictarea Catedralei Mitropolitane din Iași, între anii 1884 și 1886, ansamblu care cuprinde peste 250 de scene.
Pe lângă activitatea de pictor, Gheorghe Tattarescu a avut un rol esențial în dezvoltarea învățământului artistic românesc. În 1864, împreună cu Theodor Aman, a înființat Școala de Arte Frumoase din București, contribuind la formarea unei noi generații de artiști.
Moștenirea sa artistică este însă privită și prin prisma unei controverse importante. Orientarea către modelul occidental și folosirea picturii în ulei în numeroase biserici au modificat aspectul unor monumente religioase, în unele cazuri fiind acoperite sau înlocuite vechi mărturii ale tradiției bizantine. Din acest motiv, deși este apreciat pentru contribuția sa la modernizarea picturii românești, activitatea sa în domeniul artei sacre a fost criticată pentru îndepărtarea de specificul iconografiei tradiționale.
Prin amploarea operei, activitatea pedagogică și influența exercitată asupra artei românești, Gheorghe Tattarescu rămâne o personalitate marcantă a culturii naționale. Numele său este legat atât de afirmarea picturii moderne românești, cât și de dezbaterea privind păstrarea patrimoniului artistic și spiritual de tradiție bizantină.
Sursa: basilica.ro














