Duminică, după liturghia oficiată în cinstea Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, la altarul din proximitatea Catedralei Patriarhale va fi proclamată canonizarea Sfântului Cuvios Macarie Protopsaltul, părintele cântării psaltice în limba română.
Canonizarea a fost decisă de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în anul 2023, Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți), iar ziua de cinstire a sfântului va fi 31 august, precizează basilica.ro.
„Știm că, până la el, în timpul Sfântului Antim Ivireanul și ulterior, ceilalți ierarhi ai țării românești au făcut demersuri pentru introducerea limbii române în cult, dar încă la strană se perpetuau aceste cântări în limba greacă pe notație psaltică”, a explicat Răzvan Clipici, consilier patriarhal la Sectorul Cultură, pictură și restaurare al Administrației Patriarhale.
„Odată cu venirea Sfântului Macarie ca viețuitor în Catedrala Patriarhală, el deja înființează o școală de psaltichie și reușește să traducă cântările cele mai importante bisericești, publicând, cu mari greutăți, la Viena, pentru că s-a confruntat și cu o opoziție foarte puternică din partea psalților greci. El a început să publice la București, apoi la Sibiu și mai târziu la Budapesta”.
„Tradiția aceasta grecească a fost benefică, bineînțeles, dar, în același timp, Sfântul Macarie s-a gândit în primul rând la folosul duhovnicesc al credincioșilor”, a adăugat Răzvan Clipici.
„Toți cei care participau la slujbă trebuiau să-și înțeleagă ceea ce se cântă la strană și, dacă noi astăzi avem cântările în limba română și ne putem bucura de slujba în limba română, putem înțelege tot ceea ce se cântă și la strană, și din fața Sfintei Mesei în Sfântul Altar, lucrul acesta îl datorăm în parte și Sfântului Cuvios Macarie Protopsaltul”.
Un ucenic al sfântului este și el propus spre canonizare
„Conform mărturiilor din epocă, știm că Sfântul Macarie Protopsaltul nu avea numai darul de a scrie, ci și darul de a intona, de a interpreta cântările psaltice într-un mod foarte plăcut, care îi atrăgea pe credincioși și doreau să participe la slujbele la care sfântul cânta”, a adăugat consilierul patriarhal.
„Despre modul în care era interpretată această cântare psaltică, avem date și la Cuviosul Nectarie Protopsaltul, cel mai mare protopsalt al Ortodoxiei din secolul al XIX-lea, așa cum spun cercetătorii zilelor noastre și așa cum de altfel este recunoscut în întreaga Ortodoxie, acest ucenic al Sfântului Macarie Protopsaltul fiind foarte îndrăgit de către monahii aghioriți, pentru că el a compus în toate limbile în care Dumnezeu este preaslăvit în Ortodoxie”.
Scurtă biografie a Sf. Macarie Protopsaltul
Macarie Ieromonahul a trăit între 1763 și 1836. La începutul secolului al XIX-lea, a fost hirotonit ieromonah pe seama Catedralei Mitropolitane din București și a primit ascultarea de predicator al Curții Domnești.
La porunca Mitropolitului Dionisie Lupu, a început opera de traducere din limba greacă în grai românesc a cântărilor bisericești. După multe strădanii, a reușit să tipărească la Viena, în 1822 și 1823, primele cărți de cântări bisericești în limba română: Teoreticonul, Anastasimatarul și Irmologhionul.
Al doilea volum al Antologiei de cântări psaltice în limba română a apărut la București, cuprinzând cântările Utreniei de peste an.
În 1829, odată cu exilarea Sfântului Grigorie Dascălul din scaunul de mitropolit al Țării Românești, Cuviosul Macarie Protopsaltul, apropiat al acestuia, s-a retras la Iași, unde Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei i-a dat ascultarea de a deschide o școală de muzică psaltică după modelul celei de la București.
În această perioadă a viețuit la Mănăstirea Neamț, unde a înființat o școală de muzică.
A revenit în Țara Românească în 1833, odată cu rechemarea pe tronul mitropolitan a Sf. Ier. Grigorie Dascălul și, la îndemnul acestuia, a coordonat tipărirea Vieților Sfinților la Mănăstirea Căldărușani.
În această perioadă a înființat școli de muzică pentru monahi la mănăstirile Căldărușani și Țigănești. La Căldărușani l-a cunoscut pe viitorul Schimonah Nectarie Protopsaltul, care a ajuns ulterior să viețuiască la Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos.
Cuviosul Macarie Protopsaltul s-a mutat la cele veșnice la Mănăstirea Viforâta, unde Maica Iustina, sora sa și stareța mănăstirii, l-a îngrijit pe patul de suferință. Sfântul a trecut la Domnul în data de 30 august 1836.
Sursa: basilica.ro.
Sursa video: TRINITAS TV.
