Sfântul Cuvios Ioan Casian s-a născut în anul 360, într-o familie de oameni cu stare materială bună, căci acesta a agonisit o aleasă educație intelectuală, pe care nu o putea obține decât la o școală tomitană de înalt nivel. Cunoștea bine literatura latină și greacă, având preferințe pentru clasicii latini: Virgiliu, Horațiu, Cicero. Sfântul Cuvios Ioan Casian s-a născut pe la anul 360, într-o familie de oameni cu stare materială bună, căci acesta a agonisit o aleasă educație intelectuală, pe care nu o putea obține decât la o școală tomitană de înalt nivel.
Cunoștea bine literatura latină și greacă, având preferințe pentru clasicii latini: Virgiliu, Horațiu, Cicero. Sfântul Ioan Gură de Aur l-a hirotonit diacon la Constantinopol în anul 399. Nici aici n-a avut parte de liniștea la care râvnea, pentru că în anul 404 marele său părinte duhovnicesc a fost arestat și trimis în exil în Armenia, unde a și murit (407). Întristați de cele întâmplate, în anul 405 Casian și Gherman au plecat la Roma, prezentând papei Inocențiu I rugămintea clerului și a credincioșilor din Constantinopol de a-l ajuta pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Intervenția papei n-a avut însă nicio urmare. În această situație, cei doi daco-romani au rămas un timp la Roma.
După șederea lor aici, nu mai avem nicio știre despre Gherman; probabil că a murit aici, în fosta capitală a Imperiului Roman. Tot aici cunoaște și pe Sfântul Leon, viitorul episcop al Romei. În anul 415 Sfântul Cuvios Ioan Casian era deja la Marsilia unde, cu binecuvântarea episcopului Castor de Apt, a fondat două mânăstiri, una pentru monahi și una pentru monahii. În aceste locuri a încercat să introducă în viața de obște sau comună a viețuitorilor mânăstirilor, aspectele esențiale ale vieții duhovnicești singuratice pe care le-a deprins în ucenicia îndelungată la părinții pustiei din Răsărit. În anul ziua de 29 februarie 435 trece la cele veșnice la Marsilia. Obștea creștină de acolo, ca și numeroase alte comunități bisericești din Galia care l-au cunoscut, l-au cinstit ca sfânt îndată după moarte. Biserica Răsăriteană a așezat ca zi de prăznuire data de 29 februarie, iar atunci când nu este an bisect, pomenirea sa se face la 28 februarie.
Privit din perspectiva veacurilor, Sfântul Ioan Casian este o personalitate culturală de mărime europeană, fiind unul din primii mesageri ai spiritualității românești de peste hotare.
