Alexandru Dimitrie Xenopol s-a născut la Iași, în data de 23 martie 1847. După absolvirea liceului în orașul natal, și-a completat studiile universitare de filosofie, drept și istorie, culminând cu obținerea doctoratului în drept la Berlin și a celui în filosofie la Giessen, în același an, 1871.
În 1878, a obținut, prin concurs, Catedra de istorie a românilor la Universitatea din Iași, iar în anul 1891 a obținut și Catedra de istorie universală, la aceeași universitate. Datorită activității sale de istoric, economist, jurist, sociolog și profesor, Alexandru Xenopol a fost ales în 1893 membru titular al Academiei Române. Rector al Universității din Iași a devenit în 1898, precizează trinitas.tv.
Pentru meritele sale excepționale în domeniul istoriei, a fost ales membru de onoare al Societății de Arheologie din Bruxelles, apoi a primit același titlu de la Societatea Academică din Cernăuți. De asemenea, Xenopol a devenit membru titular al Academiei de Științe Morale și Politice din Paris și vicepreședinte al Societății de Sociologie din Paris.
În perioada 1888 – 1893, Alexandru D. Xenopol a tipărit la Iași opera sa fundamentală, Istoria Românilor din Dacia Traiană, având 6 volume și totalizând aproape 4.000 de pagini. Este prima prezentare sistematizată, analitică și complexă a istoriei românilor, din toate provinciile tradiționale. Marele istoric a participat și la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, care a avut loc în anul 1871 la Mănăstirea Putna. Alexandru D. Xenopol a murit în data 27 februarie 1920, la București.
