Cuvântul Arhanghelului Gavriil nu este vestirea unui fapt împlinit, el doar a înștiințat-o pe Fecioara și a așteptat credința și învoirea ei. Maica Domnului rămâne uimită în fața cuvintelor rostite de înger pentru că ceea ce urma să se petreacă cu ea era mai presus de legea firii. Din acest motiv întreabă: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat?”. Însă, după ce îngerul îi comunica modul zămislirii minunate – „Duhul Sfânt se va coborî peste tine și puterea Celui Prea Înalt te va umbri”, Fecioara a grăit: „Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău” (Luca 1:38). În acel moment a avut loc zămislirea directă a lui Hristos prin puterea și lucrarea Preasfântului Duh.
Așadar, venirea la existență a Fiului lui Dumnezeu ca om are loc numai după obținerea consimțământului cu totul liber al Sfintei Fecioare. Duhul Sfânt se pogoară în chip sfințitor, așa cum o va face și la Cinzecime, când va transmite sub forma limbilor de foc, harul întemeierii Bisericii văzute. Este momentul când Sfânta Fecioară este curățită și de păcatul strămoșesc, cu care s-a născut asemeni nouă tuturor, dar care nu a dat roade concrete, în sensul unei aplecări spre păcat sau a vreunei căderi în ispită. De aceea, Maica lui Dumnezeu este chip al Bisericii celei însuflețite, fiind ea însăși numită, în axionul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare, „Biserică sfințită și rai cuvântător”. Ca Maică a lui Dumnezeu, ea este implicit și maică a Bisericii, față de care mijlocește permanent în fața tronului Preasfintei Treimi.
Despre taina Întrupării și despre participarea Sfintei Treimi la această lucrare mântuitoare ne oferă lămuriri Sfântul Simeon Noul Teolog, care spune: „a intrat întreg Cuvântul ipostatic și de o ființă al lui Dumnezeu și Tatăl în pântecele Fecioarei și prin venirea și împreună-lucrarea Sfântului Duh Cel de o ființă a luat trup înzestrat cu minte și cu suflet din sângele curat al ei și S-a făcut om. Aceasta este deci unirea de negrăit și nunta de taină a lui Dumnezeu și așa s-a făcut schimbul lui Dumnezeu cu oamenii, unindu-Se în chip neamestecat cu ființa și cu firea noastră stricăcioasă și săracă Cel mai presus de fire și de ființă. Deci, Fecioara a zămislit și a născut din două firi, în chip minunat, adică din dumnezeire și omenitate, pe Fiul cel Unul, Dumnezeu desăvârșit și om desăvârșit, pe Domnul nostru Iisus Hristos, Care n-a stricat nici fecioria ei și nici nu S-a despărțit de sânul părintesc”.
Cuvântul Arhanghelului Gavriil nu este vestirea unui fapt împlinit, el doar a înștiințat-o pe Fecioara și a așteptat credința și învoirea ei. Maica Domnului rămâne uimită în fața cuvintelor rostite de înger pentru că ceea ce urma să se petreacă cu ea era mai presus de legea firii. Din acest motiv întreabă: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat?”. Însă, după ce îngerul îi comunica modul zămislirii minunate – „Duhul Sfânt se va coborî peste tine și puterea Celui Prea Înalt te va umbri”, Fecioara a grăit: „Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău” (Luca 1:38). În acel moment a avut loc zămislirea directă a lui Hristos prin puterea și lucrarea Preasfântului Duh. Așadar, venirea la existență a Fiului lui Dumnezeu ca om are loc numai după obținerea consimțământului cu totul liber al Sfintei Fecioare. Duhul Sfânt se pogoară în chip sfințitor, așa cum o va face și la Cinzecime, când va transmite sub forma limbilor de foc, harul întemeierii Bisericii văzute. Este momentul când Sfânta Fecioară este curățită și de păcatul strămoșesc, cu care s-a născut asemeni nouă tuturor, dar care nu a dat roade concrete, în sensul unei aplecări spre păcat sau a vreunei căderi în ispită. De aceea, Maica lui Dumnezeu este chip al Bisericii celei însuflețite, fiind ea însăși numită, în axionul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare, „Biserică sfințită și rai cuvântător”.
Ca Maică a lui Dumnezeu, ea este implicit și maică a Bisericii, față de care mijlocește permanent în fața tronului Preasfintei Treimi. Despre taina Întrupării și despre participarea Sfintei Treimi la această lucrare mântuitoare ne oferă lămuriri Sfântul Simeon Noul Teolog, care spune: „a intrat întreg Cuvântul ipostatic și de o ființă al lui Dumnezeu și Tatăl în pântecele Fecioarei și prin venirea și împreună-lucrarea Sfântului Duh Cel de o ființă a luat trup înzestrat cu minte și cu suflet din sângele curat al ei și S-a făcut om. Aceasta este deci unirea de negrăit și nunta de taină a lui Dumnezeu și așa s-a făcut schimbul lui Dumnezeu cu oamenii, unindu-Se în chip neamestecat cu ființa și cu firea noastră stricăcioasă și săracă Cel mai presus de fire și de ființă. Deci, Fecioara a zămislit și a născut din două firi, în chip minunat, adică din dumnezeire și omenitate, pe Fiul cel Unul, Dumnezeu desăvârșit și om desăvârșit, pe Domnul nostru Iisus Hristos, Care n-a stricat nici fecioria ei și nici nu S-a despărțit de sânul părintesc”.
Având în vedere că zămislirea s-a făcut de la Duhul Sfânt și nu prin legătură trupească, Maica Domnului a rămas Fecioară înainte de naștere, în naștere și după naștere, adevăr exprimat în iconografie prin cele trei stele pe care iconarul le zugrăvește totdeauna pe frunte și pe cei doi umeri ai Fecioarei. Sfântul Vasile cel Mare spune că „cel purtat în pântece a fost imediat desăvârșit cu trupul și nu a luat forma după un scurt timp”. Acest lucru înseamnă că Pruncul din pântecele Fecioarei nu a parcurs etapele unui făt obișnuit. Membrele trupului Său s-au format imediat, adică El a fost creat om desăvârșit, dar nu s-a aflat de îndată la mărimea vârstei de nouă luni, ci a crescut puțin câte puțin. La Praznicul Bunei Vestiri, Iubitorul de oameni și milostivul Dumnezeu, Care pururea poartă grijă neamului omenesc, ca un părinte iubitor de fii, văzând făptura mâinilor Sale înrobită de diavolul, atrasă spre patimi și supusă slujirii idolești, a binevoit să trimită pe Unul Născut Fiul Său în lume, spre mântuirea noastră. De la 25 martie începe să curgă perioada de 9 luni, până la Crăciun, cât Fecioara Maria L-a purtat în pântece pe Iisus. Buna Vestire este una dintre cele mai vechi sărbători creștine. Este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Buna Vestire mai este denumită popular Blagoveștenia (termen slavon). În aceasta zi este dezlegare la pește, indiferent în ce zi cade.
