Acum 100 de ani, aproximativ 35.000 de aromâni s-au stabilit în Cadrilater, în urma românizării Dobrogei de Sud, reintegrată României după Primul Război Mondial. Totodată, se împlinesc 120 de ani de la Iradeaua sultanului Abdul-Hamid al II-lea, care a acordat drepturi aromânilor.
Iradeaua din 9/22 mai 1905, emisă de sultanul Abdul-Hamid al II-lea, a oferit recunoaștere oficială aromânilor din Imperiul Otoman, acordându-le drepturi civile, inclusiv desemnarea de primari (muhtari), acces în consiliile administrative și posibilitatea de a deschide școli proprii în limba maternă. Deși nu li s-a recunoscut statutul complet de millet (comunitate religioasă autonomă), aromânii au primit aproape toate drepturile asociate acestuia, scrie basilica.ro.
Această recunoaștere a fost rezultatul unei acțiuni diplomatice colective (Germania, Italia, Austro-Ungaria, Rusia), și a fost motivată și de dorința Porții Otomane de a menține bunele relații cu România.
Iradeaua a avut un impact psihologic major, întărind conștiința aromânilor că păstrarea identității lor depinde de ei înșiși.
Ziua Națională a Aromânilor a fost propusă inițial în 1988, în revista „Zborlu a Nostru”, și sărbătorită prima dată în 21 mai 1989 la Bitolia. Data 23 mai s-a impus ulterior, fiind ziua în care Iradeaua a fost comunicată oficial Patriarhului ecumenic.
Ziua a fost sărbătorită în diaspora (Europa, SUA, Australia) și în România din 1998, iar din 2000 este celebrată anual în București și alte orașe de Comunitatea Aromână.
Aceeași limbă, aceleași tradiții
Românii din satul Aminciu (Metsovo), nordul Greciei, păstrează vie identitatea aromână, considerându-l pe Sfântul Nicolae ca pe sfântul lor, al neamului lor. Deși se află la mii de kilometri de România, limba și tradițiile lor seamănă izbitor cu cele românești.
Istoria românilor nu se limitează la spațiul dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră. În sudul Dunării, în țări precum Grecia, Albania, Macedonia, Serbia, Bulgaria și Croația, există urme ale romanității și comunități de români cunoscute sub diferite denumiri: aromâni, meglenoromâni, macedoromâni, morlaci, cuțovlahi.
În satele din munții Pind, unde trăiesc aceste comunități de veacuri, graiul românesc încă se mai aude. În ciuda denumirilor oficiale, locuitorii afirmă cu mândrie: „Tuţ suntem armâni!”, adică „toți suntem români”.
Sf. Nicolae din Metsovo (zis Vlahul)
Nicolae Basdasis, numit si Vlahul, s-a nascut în localitatea Metsovo, în regiunea Epir. Trăitor în secolul al XVII-lea, Nicolae Basdasis, împins de greutățile vieții sub dominația otomană, a renunțat temporar la credința creștină și a trecut la islam.
Chinuit de remușcări, a căutat să-și răscumpere greșeala, încercând de mai multe ori să revină la creștinism. În cele din urmă, și-a afirmat credința cu hotărâre: „Creștin m-am născut, creștin sunt și creștin vreau să mor!”.
A fost ars de viu la 17 mai 1617 în Trikala, devenind astfel mucenic al credinței.
Sursa: basilica.ro
Sursa video: TRINITAS TV
