Sfânta Muceniţă Iulita a trăit şi a pătimit în vremea împăratului roman Diocleţian (284-305 d.H.), prigonitorul creştinilor. Iulita a rămas vaduvă la scurt timp după naşterea fiului său, Chiric. Atunci când sângerosul Diocleţian a declanşat persecuţiile împotriva creştinilor, Sfânta Muceniţă Iulita şi-a luat fiul şi a plecat din Iconia în Seleucia. Acolo, însă, a fost încătuşată şi dusă înaintea judecătorului păgân, pentru că aflaseră că era creştină. Ca să o înduplece pe Iulita să-şi lepede credinţa în Domnul Hristos, judecătorul l-a luat pe micuţul Chiric pe genunchi şi i-a spus câteva cuvinte. Deşi avea doar trei ani, Chiric a strigat: “Eu sunt creştin şi vreau cu mama mea!”
Auzind aceste cuvinte, judecătorul păgân, turbat de furie, l-a lovit pe copilaş cu piciorul, iar acesta s-a rostogolit pe treptele de piatră ale aşezământului şi şi-a dat duhul. Mai apoi, după ce a fost supusă la chinuri cumplite, Iulitei i s-a tăiat capul. Aşa l-au preamărit pe Domnul micul Chiric şi mama sa, Iulita.
Mai târziu, moaştele Sfinţilor Mucenici Chiric şi Iulita au fost cunoscute drept făcătoare de minuni. O parte din sfintele moaşte se află azi la Ohrida, în Biserica Sfintei Născătoare de Dumnezeu Vindecătoarea.Mucenicii Iulita şi Chiric, mamă şi fiu, au fost trecuţi în rândul Sfinţilor pentru patimile lor, în numele credinţei în Dumnezeu. Ei au trăit pe vremea împăratului roman Dieocleţian, cunoscut pentru prigonirea creştinilor. Potrivit Sinaxarului, Iulita a încercat să fugă din localitatea de baştină, însă a fost prinsă de soldaţi şi supusă la tortură, transmite Știri.md cu referire la stirilocale.md.
Pentru că se împotrivea să se închine zeilor romani, muceniţa a fost omorâtă în chinuri, împreună cu fiul său de trei ani. Se spune că trupurile lor au fost dezgropate în vremea împăratului Constantin şi au fost găsite întregi, neputrezite şi pline de mireasmă.
O parte din sfintele lor moaşte, făcătoare de minuni, se află într-o biserică din oraşul Ohrida, Republica Macedonia. De ziua Sfinţilor Chiric şi Iulita sunt legate mai multe superstiţii.
Astăzi nu se lucrează şi nu se scoate gunoiul afară, pentru ca nu cumva oamenii să fie loviţi de vreo boală. De asemenea, nu se dă nimic din casă şi sunt evitate certurile.
În tradiția populară, oamenii asociază această zi cu pericol de diferite întâmplări.
Copiii bolnavi sau cuprinşi de spaimă trebuie să treacă în această zi prin cercuri de flori ca să se vindece.
