Pr. Nicolae Crîngașu, Consilier Patriarhal coordonator la Sectorul Monumente și construcții bisericești al Administrației Patriarhale, a acordat joi un interviu pentru Radio TRINITAS, în care a descris stadiul lucrărilor la Catedrala Națională.
Coordonatorul lucrărilor de construcție la acest lăcaș de rugăciune emblematic pentru Biserica și națiunea română a detaliat noi provocări tehnice și de altă natură cu care se confruntă lucrătorii în efortul uriaș de pregătire pentru slujba de sfințire.
„Sunt multe pe care le-am întâmpinat și pe care, în sufletul meu, le consider un fel de realizări tehnice sub inspirația harului Dumnezeu, care face minuni mari aici, la Catedrala Mântuirii Neamului, inclusiv în zona tehnică și inginerească”, a subliniat clericul. „E lucrarea lui Dumnezeu, Care Își face singur casa.”
„Efortul pe care îl facem și noi, și proiectanții, și executanții este aproape zilnic sporit, suplimentat cu noi provocări și noi nevoi, pentru că, de multe ori, rezolvând niște probleme tehnice de instalații, îți dai seama că deschizi alte probleme, pe care de asemenea trebuie să le rezolvi.”
Ultimele măsuri pentru riscul de incendiu
Partea cea mai grea și mai solicitantă ține de instalațiile pentru scenariul la foc, astfel încât Catedrala să rămână deschisă după sfințire. În acest scop, au fost realizate retușuri la pridvorul de sud și intervenții în tencuială după cablările noi.
„Ușile catedralei, începând de luni, 21 iulie 2025, vor intra în ultima fază de pregătire pentru funcționare conform cerințelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență, adică să se deschidă la panică toate 27, să putem să evacuăm catedrala în două-trei minute de miile de oameni care ar putea fi înăuntru”, a explicat Părintele Consilier Patriarhal Nicolae Crîngașu.
Soluție inovatoare pentru riscul seismic
La capitolul provocări tehnice, coordonatorul lucrărilor de la Catedrala Națională a mai enumerat pregătirea edificiului pentru riscul seismic, care, din cauza specificului, nu are rosturi de tasare ca toate celelalte, ci a adoptat o altă soluție inovativă, care restrânge riscul de balans de la 120 de centimetri la doar 30 pentru un cutremur de grad maxim.
O altă minune pusă pe seama priceperii colaboratorilor, dar și a binecuvântării lui Dumnezeu, este că cel mai mare clopot al Catedralei Naționale a sunat pe nota dorită imediat după turnare, fără a mai fi nevoie de ajustări suplimentare – un fapt unic în istoria multiseculară a Atelierul Grassmayr din Innsbruck, Austria, unde a fost realizat.
Tehnologie de ultimă oră pentru sonorizare
Una dintre cele mai mari provocări tehnice a fost claritatea sunetului din toate punctele din catedrală. Predicile trebuie să se audă clar, fără ecouri sau confuzii.
La primele probe, s-a constatat că, dacă cineva rostea un cuvânt de pe solee, în fața Altarului, sunetul se întorcea după șapte secunde, în condițiile în care peretele vestic este la aproximativ 100 de metri distanță, edificiul având o lungime totală de peste 126 de metri.
„Le-am cerut tuturor specialiștilor care proiectau sonorizarea catedralei să se audă toate literele cuvântului. Este cuvântul Lui Dumnezeu, este cuvântul Evangheliei, trebuie să se audă tot când spui ceva”, a relatat Părintele Nicolae Crîngașu.
„Marea problemă era legată de faptul că nu puteam să tratăm pereții catedralei, ca să controlăm sunetul.”
În cele din urmă, a fost instalat un sistem de sonorizare cu boxe direcționale.
„Boxa emite sunetul, ca să fie auzit peste 30 de metri, dar de la boxă și până la 30 de metri distanță nu se aude”, explică clericul.
„Sunt niște cuceriri tehnice extraordinare, pe care le-am asimilat pentru catedrală, tocmai ca să putem să rezolvăm această mare dorință a noastră.”
Finanțarea și mâna lui Dumnezeu
Un alt aspect care reprezintă o mare provocare, gestionată numai cu ajutorul lui Dumnezeu, este finanțarea lucrărilor: „Acest lucru este foarte obositor și solicitant pentru noi”, mărturisește Părintele Nicolae Crîngașu.
De când au început lucrările și până în prezent, a existat această tensiune, dar, la fiecare final de lună sau de etapă, Dumnezeu nu a rămas dator față de lucrătorii Săi. „Mergem mai departe cu mare nădejde la Bunul Dumnezeu, Care, cum spuneam, face minuni în curtea aceasta”, a subliniat părintele consilier patriarhal.
„Felul cum am putut toți să fim martori la lucrarea Părintelui Ceresc într-o realitate atât de lumească, atât de… industrială, printre betoane, îmi amintește de un moment în care vorbeam cu Părintele Patriarh la telefon de pe șantier. Huruiau mașinile aici și am zis: Mă iertați, mă retrag puțin, ca să nu… Dar Preafericirea Sa a spus: Nu, nu… vreau să aud mașinile. Așa știu ele să laude pe Dumnezeu.”
Clericul a amintit că, după sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului și a picturii din altar, sfântul lăcaș va rămâne din nou deschis pentru toți închinătorii, bărbați și femei, conform unui vechi obicei specific Bisericii Ortodoxe Române.
„Eu îi asigur pe toți că dacă vor veni, vor avea mari schimbări în viața lor”, a încheiat Părintele Nicolae Crîngașu.
Chiar dacă sfințirea are loc în 26 octombrie 2025, iar apoi sfântul lăcaș va intra în circuitul liturgic, oficiindu-se slujbe, lucrările vor continua. Sfințirea este prilejuită de Centenarul Patriarhiei Române, care ne amintește că dezideratul construirii acestei catedralei este vechi și el de peste un secol.
Lucrări în curs la Catedrala Națională
- un volum mare de instalații;
- placări cu piatră la balconul de pe fațada principală – cea vestică;
- tencuieli la pridvoare și retușuri la pridvorul sudic, după noile cablări pentru ușile automate comandate computerizat;
- pavajul piațetei circulabile din jurul catedralei, pe care o să se meargă în procesiune la sfințire;
- turnurile de la intrarea principală, și cele din nordul și de sudul curții catedralei;
- între timp, echipa de pictură lucrează intens pentru terminarea picturii din naos: 220 de pictori acoperă lunar cel puțin 340 de metri pătrați de pictură în mozaic.
