În data de 7 septembrie 2025, Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, se va afla în Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt” din localitatea Dacia, comuna Nicșeni, județul Botoșani.
Înconjurat de părintele protopop Petru Fercal și de un sobor de preoți și diaconi, părintele episcop va oficia slujba de sfințire a Altarului de vară ți a Troiței, amenajate în curtea bisericii.
Scurt istoric
Satul Dacia face parte din comuna Nicșeni și este situat la o distanță de 5 km de centrul comunei și la 23 km de municipiul Botoșani.
Accesul în sat se face pe un drum prin Nicșeni, iar spre Botoșani în afară de acest drum se poate ajunge prin Costești. Satul are un număr de 41 de case, dintre care doar 30 sunt locuite de credincioși ortodocși.
Localitatea se învecinează a sud cu satul Mănăstireni care face parte din comuna Unțeni, la vest cu satul Costești care face parte din comuna Răchiți, la nord cu satul Nicșeni, iar la est cu satul Dorobanți care face parte din comuna Nicșeni.
În sat există o școală cu clasele I-IV și o grădiniță cu program normal. Satul a fost electrificat după 1990 pentru că până atunci fusese propus pentru desființare. Locuitorii se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor, în special a oilor, fiind renumiți prin număr mare de oi, a mieilor și a pielicelelor de calitate.
Satul a fost înființat după al doilea război mondial și nu a avut biserică niciodată. Se presupune că s-ar fi început cândva ridicarea unei bisericuțe, dar lucrarea nu a mai fost dusă până la capăt. Abia după 1990 când IPS Mitropolit Daniel a luat hotărârea ca nici un sat din Mitropolia Moldovei să nu fie fără biserică, s-a început zidirea unei biserici și în satul Dacia. Așa că datorită acestui program inițiat de IPS. Mitropolit Daniel, în iulie 1999 s-a sfințit locul și s-a pus piatra de temelie pentru ridicarea bisericii de către PS. Calinic Botoșăneanul. Lucrările au durat până în 2006, iar în data de 26 august 2006, biserica a fost sfințită de către IPS. Mitropolit Daniel, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
De la înființarea satului preoții care au slujit la Parohia Nicșeni au suplinit și satul Dacia.
Lucrările pentru construcția bisericii au fost coordonate de Pr. Dumitru Adăscăliței de la Parohia Nicșeni.
Ce reprezintă Altarul de vară
Cât de frumos este să participi într-o zi de vară la o liturghie în aer liber, unde credincioșii se strâng cu toții împrejurul unui altar de vară! Astfel de altare se găsesc răspândite prin curțile bisericilor și mănăstirilor, altare unde soborul de preoți oficiază pentru miile de oameni aflați la Sfânta Slujbă în zilele de duminică sau de sărbătoare, mulțime de credincioși care nu mai încap în biserică și ascultă plini de evlavie cuvântul Domnului sub cerul liber.
Altarele de vară sunt preponderent făcute din lemn, iar lemnul de stejar este mult mai durabil și sculptura sa este mult mai bine realizată. În plus, durabilitatea acestui lemn de esență tare, este certificată în timp, mărturie stau bisericile de lemn de pe tot cuprinsul Maramureșului. Altarele de vară sunt acoperite de acoperișul tradițional românesc cu dranițe din lemn de brad bătute manual, așa cum odinioară se făceau pe tot cuprinsul tarii.
Forma altarului poate varia în funcție de mărimea lui sau de dorința fiecăruia, astfel întâlnim altare mici, dreptunghiulare sau pătrate, mari, hexagonale sau chiar de formă circulară, încadrate de stâlpi ciopliți. Acești stâlpi, pot fi sculptați cu motive geometrice, de inspirație maramureșeană sau cu diverse motive creștine. Stâlpii se îmbină în arcuri frumos boltite de care se pot agăța ștergare populare sau ghivece de flori suspendate, pentru a-l înfrumuseța și a face din acesta un loc bineplăcut lui Dumnezeu. Spațiul unui altar trebuie să fie generos pentru că în el vin să slujească preoți în sobor și aceștia trebuie sa aibă o oarecare libertate de mișcare in timpul oficierii Sfintei Liturghii. Scopul unei astfel de construcții este acela de a oferi credincioșilor o vizibilitate mai bună și o participare mai activă la slujbe, dar în același timp și spațiul mult mai mare de care dispun oamenii, unele biserici fiind neîncăpătoare uneori la timp de sărbătoare.
Decorarea unei astfel de construcții depinde de gustul fiecăruia dar și de încadrarea în complexul de lucrări deja existente: biserica, clopotnița, cimitirul, fântâna, muzeu.
Tot în lemnul altarului putem așeza icoane, spre cinstire și gând bun. Întregul altar poate fi lăcuit sau vopsit, dat cu uleiuri special pentru rezistență la intemperii.
Fundația altarului de vară este constituită din beton placat cu piatră de râu, care conferă naturalețe și durabilitate construcției.
