Icoana este o reprezentare în pictură a persoanei pe care o cuprinde chipul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, a Maicii Domnului, a diferiţilor sfinţi pe care îi cinsteşte Biserica. Este o aducere în conştiinţa credincioşilor, prin mijloacele picturii, a persoanei către care ne este cinstirea, scrie doxologia.ro.
Noi nu cinstim icoana ca obiect, ci cinstim icoana ca reprezentare, nu cinstim propriu-zis icoana, ci cinstim pe cel pe care îl prezintă icoana. Nu se poate face abstracţie si de icoană ca obiect, dar noi când zicem că suntem cinstitori de icoane, ne gândim întotdeauna la cei pe care îi reprezintă icoanele, nu ne gândim la icoana în sine.
Cinstim o icoană, cinstim icoana Mântuitorului, cinstim icoana Maicii Domnului şi aşa mai departe. Icoana este şi un mijloc de legătură între persoana pe care o prezintă icoana si între credinciosul care stă în fata icoanei cu cinstire, deci icoana nu este realitate în sine, ci ultima realitate este persoana reprezentată pe icoană, iar icoana este prima realitate care ne duce la persoana reprezentată pe icoană.
Când ne adresăm Mântuitorului nostru Iisus Hristos ca cinstitori ai chipului său spunem, vorbind cu Mântuitorul: „Preacuratului Tău chip ne închinăm Bunule, cerând iertare pentru greşelile noastre, Hristoase Dumnezeule”, deci avem în vedere chipul Mântuitorului, dar vorbim nu cu chipul Mântuitorului ci cu Mântuitorul Însuşi despre chipul Lui.
Aşa trebuie gândite lucrurile în legătură cu icoanele, indiferent pe cine reprezintă.
