Sâmbătă, 12 septembrie, Parohia Cișmea-Răchiți din Protopopiatul Botoșani Est a trăit momente de bucurie duhovnicească, prilejuite de sfințirea bisericii parohiale cu hramurile „Izvorul Tămăduirii” și „Sfinții 40 de Mucenici”. Slujba a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, scrie doxologia.ro.
Numeroși credincioși s-au adunat în această dimineață la Parohia Cișmea-Răchiți pentru a participa la slujba de sfințire, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. După stropirea zidurilor cu apă sfințită și ungerea acestora cu Sfântul și Marele Mir, ierarhul a pecetluit Sfânta Masă și a binecuvântat pictura din interiorul sfântului locaș.
Sfânta Liturghie a fost săvârșită în altarul de vară al parohiei. Potrivit rânduielii, cei prezenți au avut posibilitatea de a trece prin Sfântul Altar, ca semn de binecuvântare și întărire în credință.
În apropierea sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a subliniat, în cuvântul de învățătură, că adevărata viață se împlinește prin așezarea tuturor responsabilităților, slujirilor și împrejurărilor sub semnul binecuvântării lui Dumnezeu. În acest context, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a evidențiat că asumarea credinței, a vieții monahale, a familiei și a responsabilităților cotidiene presupune purtarea crucii, care, deși aduce suferință, devine izvor de putere și temelie a vieții creștine:
Suntem chemați să înțelegem că adevărata viață, fie ea în mănăstire, în parohie, în orice loc de muncă sau în orice slujire pe care ne-o asumăm ori care ne-a fost dată de Dumnezeu prin mâna oamenilor, se împlinește prin așezarea întregului nostru lucru și a tuturor situațiilor sub egida, sub semnul binecuvântării.
Un bătrân din Pateric, cartea înțelepciunii bătrânilor, spunea că pe toate trebuie să le vezi prin cruce. Putem spune că a fi credincios astăzi, într-o lume în care se trăiește ca și cum Dumnezeu n-ar exista, a fi curajos și a mărturisi credința astăzi reprezintă o asumare a crucii și o mărturisire a ei.
A merge astăzi la mănăstire și a-ți asuma renunțarea la avere, la voința proprie și la plăceri vinovate este un semn de curaj. Nu poți să împlinești acest gest decât dacă crucea îți este temelia vieții.
Dacă ai ales viața de familie, și aceasta este o viață de cruce, căci fidelitatea între soți, într-o lume a infidelității, și nașterea de copii, într-o lume în care se propovăduiește cu atâta ardoare avortul, presupun asumarea crucii.
O viață de căsnicie adevărată este, de asemenea, o viață de cruce, dătătoare de suferință, dar și de putere pentru ducerea acestei cruci.
Ai o anumită responsabilitate și vrei să ți-o îndeplinești cinstit? Și aceasta este o purtare a crucii, fiindcă nu este ușor să rămâi astăzi om cinstit, curat și onest, așa cum cere Dumnezeu și cum cer oamenii de la noi.
Spre sfârșitul slujbei, ca răsplată a tuturor eforturilor depuse la lucrările de zidire a sfântului locaș, părintele paroh Loredan-Ionuț Cazaciuc a primit „Crucea Sfântului Ierarh Dosoftei” . Totodată, persoanele care au contribuit la lucrările desfășurate aici au fost răsplătite de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei cu ordine și distincții de vrednicie.
Părintele paroh a mulțumit tuturor celor care au sprijinit lucrările de restaurare și înfrumusețare a bisericii, evidențiind jertfa enoriașilor și implicarea binefăcătorilor.
În aceeași zi, au fost binecuvântate și noua casă socială, precum și clopotnița, obiective care vor deservi nevoile comunității parohiale.
Scurt istoric
Biserica este construită în stil ștefanian și are 18 m lungime și 10 m lățime la nivelul absidei, fiind împărțită în altar, naos și pronaos, la care se adaugă un pridvor, deasupra căruia se află cafasul.
Sfântul lăcaș a fost împodobit cu pictură în tehnica fresco, în perioada 2021–2025, de către pictorul bisericesc Constantin-Robert Arbore. În aceeași perioadă, la intrarea în incinta bisericii, a fost ridicată și o nouă clopotniță.
De asemenea, în completarea ansamblului parohial, a fost construită casa socială, care cuprinde bucătăria și sala de mese, iar la etaj, un apartament parohial. Clădirea a fost utilată și mobilată cu toate cele de trebuință.
Lucrările s-au desfășurat sub coordonarea și cu purtarea de grijă a preotului paroh Ioan Cazaciuc și au fost posibile prin jertfa și osteneala credincioșilor din parohie, cu sprijinul oferit de Secretariatul de Stat pentru Culte și de Primăria Răchiți, prin implicarea domnului primar Florin Bulgaru, precum și prin dărnicia tuturor donatorilor și binefăcătorilor.
Sursa: doxologia.ro
