S-a născut la 16 noiembrie 1816 în Bistriţa, într-o familie de ţărani greco-catolici. Părinţii poetului erau oameni simpli. Tatăl, Teodor, ţinea în arendă, la Bistriţa, o moară de argăsit scoarţa, care abia asigura existenţa familiei relativ numeroase: soţia şi trei copii. Casa în care locuiau era compusă dintr-o singură chilie ceva mai larga şi o tindă, precizează parohiaandreimuresanu.ro.
În anul 1825 e primit ca elev la Şcoala normală săsească din Bistriţa, iar peste câţiva ani trece la liceul piariştilor, din acelaşi oraş, făcându-se remarcat printre elevii cei mai buni. În 1832 vine la Blaj, unde e ajutat de profesorul Nicolae Marin şi unde studiază doi ani filosofia, apoi teologia. Aici îl are ca şi coleg de studenţie, cu câţiva ani mai mare, pe George Bariţ, organizatorul unei echipe teatrale, care dădea spectacole de teatru în limba română. În anul 1838 Mureşanu se stabileşte la Braşov, ca institutor la şcoala română condusă de Bariţiu.
Peste doi ani, în 1840, trece ca profesor la gimnaziul românesc, până în anul 1849. În paralel îşi începe colaborarea la gazetele lui Bariţ, „Foaie pentru minte…” şi „Gazeta de Transilvania”, cu poezii şi articole. Poezia sa e din ce în ce mai combativă, mai legată de frământările sociale ale poporului. A fost printre conducătorii revoluţiei din 1848, participând în delegaţia Braşovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său „Un răsunet”, scris la Braşov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios („Din sânul maicii mele”), a devenit imn revoluţionar – a fost numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”.
După revoluţia din 1848, Mureşanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista „Telegraful Român”, operele sale având tentă patriotică şi de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănătatea precară a murit la Braşov în anul 1863.
Sursa video: Muzica, Poezie si Literatura
