Vineri, 28 noiembrie, s-au împlinit 107 de ani de la unirea Bucovinei cu Patria-mamă. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Ziua Bucovinei a fost sărbătorită la Mănăstirea Putna. La eveniment au participat reprezentanți ai Structurii Teritoriale a Poliției de Frontieră Suceava, ai Inspectoratului de Jandarmi Județean „Bogdan Vodă” Suceava, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina” al județului Suceava, ai Inspectoratului Județean de Poliție Suceava, ai Poliției Municipiului Suceava, primarii localităților Putna, Rădăuți și Horodnic de Sus, Marin Gherman, cadru didactic la Universitatea din Suceava și coordonator al site-ului Bucpress, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Suceava.
Manifestarea a început la ora 14:00, cu slujba de Te Deum, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru darul din 28 noiembrie 1918 și spre cinstirea făuritorilor Unirii. În continuare, participanții s-au deplasat spre Centrul cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”. În deschidere, au luat cuvântul părintele stareț al Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă, și domnul Marin Gherman.
În cuvântul rostit, arhim. Melchisedec Velnic a rememorat evenimentele din acea zi de 28 noiembrie 1918, după care a arătat rolul preoților în mijlocul comunității de români atunci, dar și astăzi.
„În perioada austriacă, preoții români au știut să insufle românilor nădejdea în supraviețuirea ca popor. Iar poporul a știut Cui să își deschidă inimile, de la Cine să ceară luminare cugetului și în Cine să își pună nădejdea. Dătătorul a tot binele este Preabunul Dumnezeu. De aceea, la Putna, în 1871, a avut loc întâia serbare a românilor de pretutindeni, în jurul unui mormânt sfânt, mormântul apărătorului existenței române – așa a scris generația lui Mihai Eminescu despre Sfântul Ștefan, că este apărător al existenței românilor, adică al tuturor românilor, din toate locurile și din toate timpurile.
În perioada austriacă, preoții au slujit în limba română, chiar dacă actele erau în germană, și astfel i-au ajutat pe românii de aici să rămână uniți: uniți cu strămoșii lor, uniți între ei, uniți pentru viitorul lor. Și astăzi, clericii din Bucovina au datoria de a menține prin credință și cultură unitatea poporului român de aici.
Avem datoria, în nordul și în sudul Bucovinei, să ne rugăm pentru sfânt-strămoșii noștri și să cultivăm cunoașterea lor de către tineri. Cunoscându-i pe strămoși, cunoscând crezurile și eforturile lor, îi vor iubi, pentru că vor înțelege că aceștia i-au iubit mai întâi.”
Primarul comunei Putna a vorbit despre statutul aparte pe care partea românească a Bucovinei îl are pentru România și cum apartenența la România se datorează actului din 28 noiembrie 1918.
„Bucovina este în sine o stare de spirit. Să ne aducem aminte de înaintașii noștri, oameni vrednici, care în urmă cu 107 ani, profitând de contextul de atunci, au avut abilitate, au avut pricepere, dar mai ales dorință de a aduce Bucovina acolo unde îi este locul, acasă, împreună cu toți românii. Pentru toate realizările și deciziile lor de atunci, acești mari români, Iancu Flondor, Ion Nistor și toți ceilalți, merită un loc aparte în istoria noastră. Datorită lor și, ulterior, datorită bucovinenilor, această zonă a devenit una dintre cele mai mândre și, mulți spun, cea mai frumoasă parte a României. Și știm foarte bine că astăzi Bucovina este una dintre principalele destinații turistice ale țării.”
Domnul Marin Gherman a prezentat două citate din Mihai Eminescu și Iancu Flondor, care exprimă un consens: școala și biserica au fost pilonii prin care s-a menținut identitatea românească în perioada austriacă. Vorbitorul a argumentat de ce această soluție este unica funcțională și astăzi. A încheiat cu invitația de a vizita Cernăuțiul, capitala istorică a Bucovinei, precizează Mănăstirea Putna.
În continuare, două coruri au susținut un recital de muzică și poezie: Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, coordonat de profesorul Vasile Schipor, și Ansamblul Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung, coordonat de profesoara Iustina Horga.
După recitalul celor două coruri, doamna Daniela Ceredeev, inspector școlar județean pentru disciplina religie, a vorbit despre caracteristica de experiență de învățare continuă, pentru elevi, a evenimentului. Apoi a prezentat Decalogul la Ziua Bucovinei, alcătuit de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Cele 10 îndemnuri încep cu o prezentare a ceea ce înseamnă Bucovina din punct de vedere duhovnicesc pentru români:
„1. Privește Bucovina ca pe un spațiu al prezenței lui Dumnezeu în istorie, pentru că fiecare loc în care oamenii trăiesc în pace și în credință este mărturie a iradierii harului.
2. Cinstește Unirea din 28 noiembrie 1918 ca pe o lucrare sinergică între voia divină și strădania omului, fiindcă istoria nu este întâmplare, ci dialog între libertatea omului și pronia lui Dumnezeu.
3. Cercetează mănăstirile din Țara Fagilor, căci ele au fost și sunt respirația spirituală a neamului în care s-a păstrat nu doar rugăciunea, ci și sufletul românesc, adăpostit în frumusețea liturgică și în simplitatea smerită”.
La final, părintele stareț arhim. Melchisedec a mulțumit celor două coruri, instituțiilor de învățământ de care aparțin și invitaților. Prezența tuturor arată că împlinesc cele lăsate de Doxachi Hurmuzachi în testamentul său: să păstreze limba, patria, biserica, din iubire față de ele. Acestea vin din adânc și se îndreaptă către Dumnezeu, ele nu sunt întâmplătoare și nu dispar la presiunea altora. Ultimul îndemn s-a adresat elevilor, pe care i-a încurajat să rămână dârji, limpezi, precum înaintașii lor bucovineni.
Sursa: Mănăstirea Putna
