Da și nu! În „Dicționarul limbii române” găsim semnificația acestui cuvânt: „Coincidența este faptul de a coincide”, iar cuvântul vine de la verbul „a coincide” care înseamnă „a se petrece simultan, a se produce în acelasi loc”. Exista o condiție pentru a se produce coincidența: faptele, evenimentele coincidente trebuie să se petreacă simultan, în acelasi loc. Coincidențele sunt niste „evenimente-semnal” și nu trebuie confundate cu întâmplările similare, scrie doxologia.ro.
1. Când Mărioara și Măriuca se întalnesc la intrarea în bloc, venind de la piață, asta poate fi o coincidență. Venirea lor din același loc – piața – și intrarea lor simultana în bloc, dau acestui fapt caracter de coincidență.
2. Dar, când la o anumită curbă de pe șosea, se petrec, la distanță în timp, două sau mai multe accidente similare, atunci – sigur – nu este nici un fel de coincidență!
Sunt doar întâmplări similare care se constituie într-un semnal; acela că este „ceva” în curba aceea, un pericol, un obstacol, o denivelare, o proastă vizibilitate sau orice altceva. Asta nu mai este coincidență! Și ne putem astepta ca acolo să aibă loc și altele. Rezultă clar că una din condițiile coincidenței este simultaneitatea faptului respectiv, petrecut în același loc.
Restul – sunt fapte întâmplătoare, dar care au un rol determinat: acela de a trage un semnal, de a ne atenționa asupra anumitor cauze care pot produce anumite efecte sau urmări. În exemplul de mai sus, în cazul în care curba periculoasă ar fi semnalizată, nivelată sau deviată, este normal că accidentele n-ar mai avea loc. Și nu este vorba de nici o coincidență.
