Joi, 15 ianuarie 2026, în ziua pomenirii Sfinților Cuvioși Pavel Tebeul și Ioan Colibașul, Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, s-a aflat în mijlocul obştii Mănăstirii Vorona din județul Botoșani.
Preasfinţia Sa a oficiat o slujbă specială în Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, în cadrul căreia a instalat-o ca stareță a aşezământului monahal pe monahia Fevronia Simian.
La această învestire a slujit și arhimandritul Ioan Harpa, starețul Mănăstirii Popăuți și exarhul mănăstirilor din zona Botoșani.
La finalul slujbei, Preasfințitul Nichifor i-a înmânat monahiei Fevronia, Decizia eparhială şi toiagul de stareţă şi a prezentat-o obştii şi credincioşilor ca întâistătătoare a Mănăstirii.
După citirea gramatei de numire şi înmânarea însemnelor specifice noii misiuni, noua stareţă a fost aşezată în strana stareţească a mănăstirii. La final, conform rânduielii, obştea mănăstirii a făcut metanie şi a luat binecuvântare de la noua stareţă.
Noua stareţă face parte din obştea Mănăstirii Vorona din anul 2028. În această perioadă a împlinit numeroase ascultări cum ar fi ghidajul, lucrările de secretariat, responsabilităţi legate de comunicare între mănăstire şi instituţii ori personalităţi laice şi religioase. S-a dovedit o persoană cu iniţiativă şi bun organizator.
Istoricul Mănăstirii Vorona relatat de Maica Fevronia Simian, pe când era ghidul așezământului monahal:
Mănăstirea Vorona datează din secolul al XVI-lea, fiind situată la o distanță de 23 de km de orașul Botoșani, în mijlocul unor codrii seculari. Mănăstirea a fost înființată și locuită o perioadă îndelungată de timp de către călugări, iar în prezent obștea este alcătuită din călugărițe. Liniștea din acest colț de natură binecuvântat de Dumnezeu i-a determinat pe călugări să pună bază vieții monahale în acest așezământ.
Aceștia, pe lângă chiliile lor modeste, au construit și o bisericuță mică din lemn cu hramul Nașterea Maicii Domnului, care după un secol s a deteriorat și a fost demolată, în prezent rămânând doar Sfânta Masă drept mărturie. Deoarece numărul monahilor a crescut, a fost nevoie de ridicarea unor locuințe mai mari, cât și a unei biserici mai încăpătoare. În decursul timpului, mai mulți ctitori au construit trei biserici în stil vechi moldovenesc, cu câte trei turnuri care definesc așezământul.
În incinta mănăstirii sunt identificate trei biserici, fiecare având o formă diferită. Biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului are formă de navă și a fost ctitorită între anii 1793 1803 de către paharnicul Iordache Panaite în timpul domnitorului Mihail Șuțu.
Cea de a doua biserică cu hramul Nașterea Maicii Domnului a fost ctitorită în anul 1835 de Hatmanul Ilie Jora și soția sa Teofana în timpul domnitorului Mihail Sturza și a mitropolitului Veniamin Costache.
A treia biserică cu hramul Sfântului Nicolae a fost ctitorită tot în 1835. Aceasta a fost ctitorită de însuși starețul acestei mănăstiri de la acea vreme, starețul Rafael.
În incinta mănăstirii se păstrează chilia Preafericitului Patriarh Teoctist, care la vârsta de 14 ani intră în Mănăstirea Vorona și locuiește în această chilie între anii 1929 1931. Căsuța memorială se află la intrarea laterală în mănăstire. Este o căsuță veche acoperită cu șindrilă.
În anul 1960, mănăstirea a fost închisă conform decretului 410 și a fost predată CAP-ului Vorona, care a folosit o drept magazie de cereale până în anul 1969. În anul 1969, Înalt Preasfințitul Arhiepiscop și Mitropolit al Moldovei, Iustin Moisescu, a pus baza restaurării mănăstirii Vorona. Totodată, a dispus ca Mănăstirea Vorona să fie locuită de călugărițe și a numit stareță pe Maica stavrofora Teofona Scântei, care de atunci conduce mănăstirea.
Sursa foto & video: Universul Credinței – TVR
