– Să nu încerci să vindeci răul cu rău şi să te întreci cu alţii în a provoca nenorociri.
– Să nu întorci răul cu rău şi să fii atent ca o dobândă rea să n-o plăteşti cu un rău mai mare.
– Stăvileşte cu tăcerea insulta celui mânios.
– Dacă ai primit în inimă (fiind rănit în amorul propriu) dezlănţuirea mâniosului ca pe un fluviu, imită vânturile care, printr-o suflare potrivnică, împing înapoi tot ce li s-a adus.
– Nu te conduce după învăţături duşmănoase şi nu te gândi la ceea ce îţi provoacă ura.
– Nu fi oglinda mâniosului, manifestându-se în tine chipul aceluia. Se învineţeşte sau se înroşeşte mâniosul? Tu să cauţi să nu te înroşeşti. Sunt ochii aceluia injectaţi cu sânge de mânie? Ai tăi să privească liniştit. Este vorba lui aspră? A ta să fie blândă.
– Nu face, din mândrie, planuri măreţe, pentru ale căror nereuşite te vei tulbura şi mânia, ci urmăreşte lucrurile accesibile, după posibilităţile reale pe care le ai.
– Pe cât posibil, evită oamenii mânioşi.
Sursa: doxologia.ro
