Problema este gravă căci, în numele crizei energetice, se scot din funcțiune suprafețe enorme de teren, mai mult sau mai puțin arabil. Pe o suprafață de 50 de hectare se pot instala capacități fotovoltaice de doar 42 MWh, cu o producție de cel mult 4 MWh. Evident, panourile solare pot fi o soluție, atunci când sunt instalate pe acoperișurile clădirilor, nu pe suprafețe uriașe de teren, punând, astfel, în pericol securitatea alimentară a țării.
Erijându-se în purtător de cuvânt al nemulțumirilor oamenilor de afaceri din sectorul regenerabilelor, Consiliul Concurenței a făcut o așa-zisă analiză a pieței, ajungând la concluzia că facilitățile oferite de statul român pentru aceștia nu sunt îndestulătoare. Și a cerut, nici mai mult nici mai puțin, extinderea suprafeței limitate la 50 de ha pentru regenerabile și amplasarea eolienelor și pe terenurile agricole productive.
Nu ar mai trebui montate panouri fotovoltaice pe terenurile agricole, susține Dan Trifu, vicepreședintele organizației de mediu Eco Civica, într-un interviu acordat PRESShub.
Motivul este simplu: din dorința de a diminua poluarea, prin extinderea surselor de energie verde, riscăm să trecem în extrema cealaltă, respectiv să distrugem solul de bună calitate, care este sursă de hrană și implicit important pentru siguranța alimentară a unui stat, menționează reprezentantul Eco Civica.
Dan Trifu este de acord că România și Europa trebuie să reducă emisiile de carbon și să respecte țintele impuse prin Green Deal, dar în același timp trebuie ca transformarea verde să fie făcută rațional.
Iar soluția oferită de activistul de mediu poate fi aplicată destul de simplu: nu ar mai trebui montate panouri fotovoltaice pe terenurile agricole, ci pe mall-uri, clădiri industriale și alte terenuri deja ocupate de clădiri.
