În miez de Prier, în ajunul prăznuirii Izvorului Tămăduirii, un nou eveniment cultural, spiritual, duhovnicesc și educațional, organizat la inițiativa, cu binecuvântarea și cu susținerea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, împodobește seria manifestărilor organizate în eparhia ocrotită de Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou, grabnic ajutător, mângâietor și mare făcător de minuni.
Cea de-a opta așezare de suflet în tihna Chindiilor culturale de la Mănăstirea Moldovița, așezată „sub semnul emoțiilor înalte, catarctice”, a încununat în chip deosebit Săptămâna Luminată cu „bucurii primenitoare ce ne vin dinspre cultură, muzică, literatură și artă și împlinirea cuminte și tainică ce se culege din cărți dăruite de înțelepciune și har, asemeni filelor de Limonariu și de Sinaxar”, scrie Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Astfel, în cea de-a șaisprezecea zi a lunii aprilie, anul mântuiri 2026, an în care a fost proclamată canonizarea a 16 femei românce cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domni, mame de sfinți și mărturisitoare), a continuat proiectul multidimensional propus și coordonat de Mănăstirea Moldovița, Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin Sectorul Cultural și Sectorul Media și Comunicare, și Societatea Femeilor Ortodoxe „Maria de Mangop”.
La ceas de seară, prof. Daniela Ceredeev, moderator și promotor al evenimentului aflat la cea de-a opta ediție, a rostit cuvântul de bun venit, evocând cel de-al treilea îndemn al Înaltpreasfințitul Părinte Calinic din Decalogul la Învierea Domnului: „Caută să înțelegi taina Învierii, prin care Dumnezeu arată că iubirea este mai tare decât moartea și că tot ceea ce este întemeiat pe Hristos este nemuritor”.
A urmat împărtășirea luminosului salut „Hristos a înviat!”, imn pascal interpretat de corul maicilor Mănăstirii Cămârzani, dirijat de monahia Ioana Ungureanu și coordonat de stavrofora Maria Deac, stareța așezământului monahal. Cunoscut pentru profunzimea emoției transmise prin cânt, corul i-a bucurat pe cei prezenți și prin Catavasiile Învierii și Axionul Învierii, de ierom. Macarie, Luminânda Învierii, „Cu trupul adormind”, de Ion Popescu-Pasărea, Stihirile Paștilor, de ierom. Visarion Nemțeanul, Ziua Învierii, de Anton Pann, și, nu în ultimul rând, Troparul Soborului Sfintelor Femei Românce.
Întrucât Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2026 ca An omagial al pastorației familiei creștine și An comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), și Chindia culturală de la Mănăstirea Moldovița, potrivit organizatorilor, se subsumează Programului-cadru cultural al anului comemorativ, care propune organizarea de evenimente ce evidențiază importanța sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame).
În acest context, invitat special al evenimentului a fost domnul Răzvan Mihai Clipici, teolog, doctorand, consilier patriarhal în Administrația Patriarhală, Sectorul Cultură, Pictură și Restaurare, care le-a vorbit celor prezenți la Mănăstirea Moldovița despre virtuțile sfintelor recent canonizate, împărtășind „gânduri și idei culese din viețile sfintelor și prefăcute-n miride înălțătoare”. Dat fiind faptul că domnia sa s-a ocupat cu precădere de întocmirea dosarelor de canonizare, în discursul său a evidențiat virtuțile sfintelor românce recent canonizate, exemplificându-le prin evocarea unor momente semnificative din viața acestora, menite să surprindă frumusețea trăirii lor duhovnicești și puterea mărturisirii credinței.
Iar pentru că fiecare chindie culturală se împletește armonios cu arta, în continuare a fost prezentată expoziția de pictură „Mănăstirile din Bucovina, pași înspre Lumină” a maestrului Dimitrie Roman. Astfel au putut fi admirate 16 lucrări-capodoperă care redau frumusețea așezămintelor monahale de pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu, între care Putna, Sucevița, „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, Voroneț, Humor, Dragomirna, Arbore și Bogdana.
Nu în ultimul rând, expoziția a fost împodobită cu lucrarea „Mănăstirea Moldovița – simbol al Sfintei Treimi”, despre izvodirea căreia însuși artistul mărturisește: „Mănăstirea Moldovița, o bijuterie a artei medievale din Moldova, cu picturile foarte bine conservate în timp, cu galbenul de Moldovița specific frescelor pictate, m-a determinat să realizez o compoziție deschisă, monumentală, cu mai multe centre de interes, valorificând imaginile din Tronul Hetimasiei, Mărul de aur – premiul de excelență din anul 1976, echivalent premiului Oscar în turism, tabloul votiv cu Petru Rareș și familia sa, precum și simbolul solar al Voievodului-ctitor.” (Albumul Plăsmuiri peste timp, Editura Lidana, 2024, pag. 32)
Prezent la eveniment, maestrul Dimitrie Roman a vorbit despre modul în care iau naștere aceste lucrări. El a subliniat totodată ceea ce se află dincolo de expresia estetică a formei și culorii. Artistul a evidențiat o conexiune profundă cu Bucovina, izvorâtă din admirația pentru valorile sale spirituale și istorice, dar și din contactul direct cu mănăstirile. Această experiență se reflectă în creații care pun în lumină simboluri și nuanțe distinctive, precum galbenul de Moldovița. De asemenea, el a făcut referire la repere culturale importante, cum este distincția „Mărul de Aur”, care confirmă recunoașterea internațională a acestor locuri și transformă demersul artistic într-un act de recuperare și reinterpretare a identității culturale.
A urmat recomandarea de Carte cu carte, pentru biblioteca mamei creștine. Doamna prof. Daniela Ceredeev, inspector școlar pentru disciplina religie și promotor al Chindiilor Culturale de la Moldovița, a sugerat în ajunul Izvorului Tămăduirii, sărbătoare ce amintește de una dintre minunile săvârșite de Maica Desăvârșirii, vindecarea unui orb, prin mâna împăratului Leon, cu apa unui izvor, la îndemnul Preasfintei Fecioare, lecturarea cărții „Izvoare și icoane făcătoare de minuni”, ce poartă semnătura Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. „E-o carte ce poate deveni un dar în fiecare zi și nu numai în aceasta, în care prăznuim Izvorul Tămăduirii. O carte călăuzitoare, când cauți scăpare la mila Sfintei Fecioare. Să nu întârziem din a o strămuta în sărbătoare! Pentru cei mari și pentru cei mici, de dragul și spre preacinstirea Sfintei Fecioare”.
În cadrul manifestării culturale, în calitate de delegat al Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, părintele consilier cultural Constantin Ciprian Blaga a subliniat bucuria pascală ca fundament al vieții creștine, evocând îndemnul Mântuitorului „Bucurați-vă!” adresat ucenicilor după Înviere. Totodată, a evidențiat chemarea fiecărui credincios de a deveni martor al Învierii, nu doar prin cuvânt, ci mai ales prin viață, urmând pilda femeilor mironosițe și a sfintelor românce recent canonizate, care au mărturisit credința cu jertfelnicie și statornicie. „În acest sens ne învață și părintele nostru arhiepiscop, la care facem referire printr-un material deosebit de important pus la dispoziție de Înaltpreasfinția Sa – volumul al doilea din seria dedicată celor trei mari perioade ale anului bisericesc: Triodul, Penticostarul (perioada pe care o parcurgem în prezent) și Octoihul.
Astfel, ultimul imperativ al Decalogului la Duminica Femeilor Mironosițe sună astfel: „Fii martor al Învierii prin viața ta și purtător al veșniciei prin credință, nădejde și iubire, și astfel îți vei transfigura viața.”
Vedem, așadar, că actul mărturisitor trebuie să se transpună în viața noastră, în modul nostru de a fi. Nu întâmplător am ales acest imperativ, dintre toate cele zece, pentru că are o profundă vocație pascală și se potrivește contextului pe care îl trăim. Mai mult decât atât, el trasează drumul viețuirii către sfințenie, parcurs de cele 16 femei românce recent canonizate.”
Potrivit organizatorilor, proiectul multidimensional propus și coordonat de Mănăstirea Moldovița, Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin Sectorul Cultural și Sectorul Media și Comunicare, și Societatea Femeilor Ortodoxe „Maria de Mangop” se înscrie „în angajamentul Înaltpreasfinției Sale, al maicii starețe, stavrofora Ecaterina, și al obștii ctitoriei rareșiene de a însemna un reviriment cultural aici, de a marca înnoiri duhovnicești, culturale și administrative”.
