Pentru creștinii care căutau să păstreze vie memoria Mântuitorului și a faptelor Sale, precum și a sfinţilor sau a evenimentelor care au marcat viaţa Bisericii, necesitatea stabilirii unor reguli și a unor date precise, unanim și uniform acceptate, a fost o preocupare permanentă, scrie basilica.ro.
Primii creștini au păstrat ca dată de început al anului ziua de 1 septembrie (începutul anului civil la evrei) care, conform tradiţiei, este începutul creaţiei lumii și începutul activităţii publice a Mântuitorului („Duhul Domnului peste mine pentru că M-a pus să binevestesc … și să vestesc anul milei Domnului” (Luca 4,8-19).
Anul Bisericesc, după modul cum este structurat azi, este compus din trei perioade liturgice ale căror poziţie în cadrul anului civil este reglementată de sărbătoarea Paștilor, Învierea Domnului fiind sărbătoarea care dă greutate și centrează întregul an liturgic.
Cele trei perioade ale anului liturgic sunt:
1. Triodul (10 săptămâni: începând cu Duminica Vameșului și sfârșind cu Sâmbăta Mare);
2. Penticostarul (8 săptămâni: de la Duminica Învierii până la Duminica întâi după Rusalii);
3. Octoihul (26-40 săptămâni: din lunea de după prima duminica după Rusalii până în sâmbăta dinaintea Duminicii Vameșului și Fariseului).
Biserica și-a construit calendarul liturgic, pe de-o parte, în jurul marilor sărbători (Învierea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh, Nașterea Domnului), care au determinat apariţia unor cicluri liturgice cu reguli diferite în funcţie de sărbătoarea stabilită, iar pe de altă parte, în jurul diviziunilor astronomice oferite de calendarul civil: ziua, săptămâna, luna, anul.
Ziua liturgică începe cu slujba de seară, vecernia, care este cea dintâi dintre laudele bisericești. Pe parcursul unei zile liturgice, Biserica a rânduit săvârșirea ciclului complet al tuturor celor 7 laude (vecernia, pavecerniţa, mezonoptica, utrenia și Ceasurile 1, 3, 6 și 9).
Toate aceste laude nu fac nimic altceva decât să pregătească întâlnirea tainică dintre noi și Hristos în Sf. Euharistie care este culmea și centrul unei zile liturgice. Deoarece pentru un creștin istoria este raportată la Hristos și lucrarea sa împlinită în mod strălucit în sfinţi, fiecare dintre cele 7 zile este dedicată unui eveniment important legat de Mântuitorul sau din viaţa unor sfinţi.
Cartea de cult care reglementează oficiul liturgic pe parcursul unei zile este Ceaslovul. Acesta cuprinde serviciul liturgic de bază al celor șapte laude bisericești, la care s-au mai adăugat și alte slujbe sau rânduieli folositoare (Paraclisul Maicii Domnului, Acatiste etc.).
Pe lângă sărbătorile importante înscrise în calendar, creștinii au consemnat în așa-numitele martirologii data morţii unor sfinţi sau a unor evenimente majore din viaţa Bisericii.
Sursa: basilica.ro
