Ctitorul și starețul Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, din apropierea Sighișoarei, rămâne în amintirea credincioșilor prin credința, dăruirea și lucrarea sa duhovnicească, scrie Synaxa.
La șase ani de la trecerea la cele veșnice a arhimandritului Ghelasie Țepeș, personalitatea sa duhovnicească și contribuția la viața monahală și bisericească rămân vii în memoria celor care l-au cunoscut și i-au fost aproape. Stareț și ctitor al Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, din apropierea Sighișoarei, părintele a dedicat peste două decenii întemeierii și dezvoltării acestui așezământ monahal.
Arhimandritul Ghelasie Țepeș s-a născut la 27 mai 1962, în localitatea Măgheruș, comuna Nadeș, județul Mureș, primind la botez numele Gheorghe. A fost al șaselea dintre cei opt copii ai unei familii credincioase, în care valorile creștine și apropierea de Biserică au reprezentat repere fundamentale.
Chemarea către viața monahală s-a concretizat în anul 1982, când a intrat în obștea Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov. Aici a petrecut doisprezece ani, perioadă în care s-a format în spiritul ascultării, rugăciunii și disciplinei monahale. În această etapă l-a cunoscut și pe cunoscutul duhovnic Arsenie Boca, a cărui personalitate a reprezentat un reper important în parcursul său spiritual.
În anul 1989 a primit tunderea în monahism, luând numele Ghelasie. Și-a continuat pregătirea teologică la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1994. Hirotonit ierodiacon în 1992 și ieromonah în 1993, a fost numit stareț al Mănăstirii Lupșa din județul Alba, unde a slujit timp de patru ani.
Un moment esențial al misiunii sale a avut loc în 1998, când, împreună cu un grup de monahi și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, pe atunci Arhiepiscop al Alba Iuliei, a început întemeierea Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, în apropierea Sighișoarei.
Timp de 22 de ani, părintele Ghelasie a condus această obște monahală, implicându-se atât în construirea și dezvoltarea ansamblului mănăstiresc, cât și în activitatea pastoral-misionară și duhovnicească. Prin osteneala sa, mănăstirea a devenit un loc de rugăciune, liniște și îndrumare spirituală pentru numeroși credincioși.
Activitatea sa a fost recunoscută și prin distincții bisericești importante. La 6 mai 2005, cu prilejul sfințirii mănăstirii, a fost hirotesit arhimandrit și a primit Crucea Patriarhală. Ulterior, în 19 decembrie 2018, i-a fost conferit Ordinul „Donum Sacrum Unitatis”, iar la 5 octombrie 2019 a primit Crucea Șaguniană pentru clerici.
Viața sa pământească s-a încheiat la 15 noiembrie 2020, la vârsta de 58 de ani, la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș, unde era internat cu diagnosticul de COVID-19. Slujba înmormântării a avut loc la 17 noiembrie 2020, la mănăstirea pe care o ctitorise, fiind oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului. A fost înmormântat în incinta așezământului monahal, locul căruia îi dedicase o mare parte din viață.
Memoria arhimandritului Ghelasie Țepeș a fost evocată și în anii care au urmat trecerii sale la Domnul. În 2024, la mormântul său, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a subliniat iubirea ca virtute definitorie a personalității sale, îndemnând credincioșii să păstreze vie amintirea și să urmeze exemplul său de viețuire creștină.
La șase ani de la dispariția sa, moștenirea părintelui Ghelasie rămâne vizibilă prin mănăstirea pe care a întemeiat-o, prin comunitatea monahală pe care a îndrumat-o și prin amintirea păstrată în sufletele celor care i-au cunoscut lucrarea duhovnicească.
Arhimandritul Ghelasie Țepeș rămâne astfel o mărturie a unei vieți dedicate credinței, slujirii Bisericii și jertfelniciei, iar numele său continuă să fie legat de o lucrare monahală care își păstrează menirea spirituală.
Dumnezeu să-l odihnească în pace și să-i așeze sufletul în lumina Împărăției Sale! Veșnică să-i fie pomenirea!
Articol semnat: Dr. Teolog Stelian Titus Gomboș
Sursa: Synaxa















