Biserica Ortodoxă Română va marca vineri, 23 octombrie, proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu, unul dintre mărturisitorii credinței ortodoxe care au suferit în timpul persecuțiilor comuniste, precizează basilica.ro.
Manifestările religioase vor începe joi, 22 octombrie, de la ora 16:00, cu slujba Privegherii, care va cuprinde Vecernia Mare cu Litie și Utrenia. Vineri dimineață, de la ora 08:30, va fi oficiată Sfânta Liturghie, de către un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.
Momentul central al evenimentului este programat la ora 11:00, când va avea loc ceremonia de proclamare, prin citirea Tomosului Sinodal și prezentarea icoanei sfântului.
Organizarea manifestărilor a fost stabilită în cadrul unei ședințe desfășurate la Mănăstirea Mihai Vodă și la Biserica Sapienței din București, lăcaș în care părintele Constantin Sârbu a slujit în ultima parte a vieții sale.
O viață dedicată credinței și slujirii aproapelui
Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu s-a născut la 10 ianuarie 1905, în localitatea Cavadinești, județul Galați, într-o familie modestă de agricultori. A rămas orfan de mamă în copilărie, iar dificultățile familiale l-au apropiat de viața Bisericii.
A urmat Seminarul Teologic din Galați, începând din 1919, apoi și-a continuat studiile la Facultatea de Teologie din București. După încheierea studiilor, a activat ca și cântăreț bisericesc în Capitală, iar în 1934 a plecat la Huși, unde a fost hirotonit diacon și, ulterior, preot de către episcopul Nifon Criveanu.
Pe lângă activitatea pastorală, Constantin Sârbu a fost director și profesor al Școlii de cântăreți bisericești din Huși. Începând cu anul 1938, s-a transferat la parohia nou-înființată „Parcul Călărași”, din București, într-un cartier muncitoresc în care condițiile de trai erau dificile.
Aici s-a remarcat prin activitatea sa pastorală și prin eforturile de construire a bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, devenind unul dintre slujitorii cunoscuți pentru implicarea în viața comunității.
A suferit în închisorile comuniste
După instaurarea regimului comunist, părintele Constantin Sârbu a intrat în atenția autorităților pentru activitatea sa religioasă și pentru atitudinea anticomunistă. La 10 ianuarie 1954, a fost arestat de Securitate, iar în octombrie același an a fost condamnat la opt ani și trei luni de închisoare, sub acuzația de „uneltire contra ordinii sociale”.
A trecut prin mai multe penitenciare, printre care Jilava, Gherla și Dej, precum și prin lagărele de muncă de la Poarta Albă și Salcia. În decembrie 1961, a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în localitatea Viișoara, din Câmpia Bărăganului.
A fost eliberat în februarie 1964, în contextul măsurilor de eliberare a deținuților politici. Revenit la București, a întâmpinat numeroase dificultăți până când, la 8 aprilie 1964, i s-a permis să slujească la Biserica Sapienței, lăcaș redeschis după o perioadă îndelungată de întrerupere a activității.
Un mărturisitor al credinței ortodoxe
În ultimii ani ai vieții, părintele Constantin Sârbu a continuat să își îndeplinească misiunea preoțească, în pofida suferințelor fizice și a presiunilor exercitate de autoritățile comuniste.
A fost operat la Spitalul Elias din București la 18 octombrie 1975, iar la 23 octombrie, după ce s-a spovedit și s-a împărtășit, a trecut la cele veșnice, la vârsta de 70 de ani.
Prin viața sa de slujire, prin suferințele îndurate în detenție și prin statornicia în credință, Constantin Sârbu a rămas în memoria Bisericii drept unul dintre preoții mărturisitori ai perioadei comuniste.
Biserica Ortodoxă Română a hotărât canonizarea sa la 4 februarie 2025. Proclamarea locală din 23 octombrie reprezintă un moment de cinstire a vieții și jertfei sale, precum și o invitație adresată credincioșilor de a-i cunoaște mărturia de credință.
Sursa: basilica.ro
