Venerabilul Mitropolit Antim Ivireanul era de loc din Iviria (Georgia). Părinţii săi, Ioan şi Maria, i-au pus din botez numele Andrei. Ajungând din tinereţe rob la turci, a stat mulţi ani în Constantinopol, învăţând limbile greacă, arabă şi turcă, precum şi meşteşugul sculpturii, al picturii şi al broderiei. În anul 1690 este adus în Ţara Românească de voievodul martir Constantin Brâncoveanu. Aici a învăţat meşteşugul tiparului de la Episcopul Mitrofan, iar după câţiva ani s-a călugărit şi a fost hirotonit preot, scrie doxologia.ro.
Între anii 1691-1694 a condus tipografia domnească de la Bucureşti şi a tipărit trei cărţi. Între anii 1694-1696 a întemeiat o nouă tipografie la Mănăstirea Snagov. Între anii 1696-1701 a fost egumen al acestei mănăstiri tipărind 14 cărţi, dintre care patru în limba română, iar celelalte în limbile greacă, slavonă şi arabă. Între anii 1701-1705 a condus din nou tipografia domnească din Bucureşti, tipărind 15 cărţi, îndeosebi cărţi de slujbă. Între anii 1705-1708 a fost episcop la Râmnicu-Vâlcea, întemeind aici prima tipografie. Timp de trei ani a tipărit la Râmnic 10 cărţi, dintre care 7 în limba română. Între anii 1708-1716 a fost mitropolit al Ţării Româneşti, întemeind noi tipografii şi tipărind încă 19 cărţi, dintre care 12 cărţi în română.
În toamna anului 1716 a fost închis, la porunca turcilor, caterisit şi trimis în surghiun la Mănăstirea „Sfânta Ecaterina” din Muntele Sinai. Pe cale a fost martirizat de ostaşi şi aruncat în râul Tungia, lângă Adrianopol. Acest fericit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind de mic înstrăinat din pământul părinţilor săi şi după ce suferi grele ispite între păgâni, a fost călăuzit de Hristos în pământul românesc. Astfel, aici şi-a găsit a doua patrie, cu părinţi şi fraţi şi toată mângâierea Duhului Sfânt. Luând jugul lui Hristos la Mănăstirea Snagov, ieromonahul Antim a ajuns călugăr iscusit şi tipograf neîntrecut în Ţara Românească.
Timp de 15 ani, până a fost făcut episcop, a întemeiat două tipografii şi a tipărit zeci de cărţi bisericeşti în limbile română, greacă, arabă şi slavonă, dovedindu-se cel mai mare tipograf al ţării noastre în secolele XVII şi XVIII. Cărţile lui s-au răspândit în toate provinciile româneşti, ajungând până în Athos, în Grecia, la Constantinopol, Ierusalim şi Sinai, în Siria şi Iviria, căci era un devotat slujitor al lui Hristos şi apărător al Bisericii Ortodoxe.
Dimensiunea panortodoxă a activităţii culturale a Sfântului se descoperă şi în rolul pe care l-a avut prin acordarea unui ajutor deosebit altor popoare creştin-ortodoxe, aflate sub stăpânire otomană, pentru dezvoltarea culturală și spirituală a acestora, prin cărți tipărite în limbile greacă și slavonă, prin punerea bazelor primei tipografii cu caractere georgiene întemeiate la Tbilisi (1709) și prin dăruirea unei tipografii cu caractere arabe Patriarhiei de Antiohia (1706), după ce a tipărit la Mănăstirea Snagov Liturghierul greco-arab (1701).
Pentru toate aceste lucrări de povățuire, de zidire sufletească și materială în cuprinsul Țării Românești şi în alte ţări, precum și ca o recunoaștere a vieții sale jertfelnice, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a numit anul 2016 ca An comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti.
Surse video: TVR, TRINITAS TV, George Grigoriu Channel, Justinian Filokalis
