Mănăstirea Gorovei din județul Botoșani își sărbătorește, în zilele de 22 și 23 septembrie 2026, hramul de toamnă dedicat Icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul. La eveniment sunt așteptați numeroși pelerini din Botoșani și din întreaga țară.
Manifestările religioase vor începe marți, 22 septembrie, de la ora 17:00, cu slujba privegherii în cinstea zămislirii Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul.
Miercuri, 23 septembrie, programul va începe la ora 7:30, cu slujba Aghesmei, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul și slujba Ceasurilor.
De la ora 9:00 va fi oficiată Sfânta Liturghie, de către un sobor de preoți și diaconi. Programul va continua cu un cuvânt de învățătură, împărtășirea copiilor și a credincioșilor care au dezlegare de la duhovnic, precum și cu rugăciunile de dezlegare.
Un moment important al sărbătorii îl va constitui procesiunea cu Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul, care va fi purtată în jurul Sfintei Mănăstiri. În program este inclus și Acatistul Sfintei Icoane Făcătoare de Minuni.
„Vă așteptăm să vă împărtășiți de binecuvântarea și mijlocirea Sfântului Ioan Botezătorul, rugătorul și ocrotitorul mănăstirii noastre, și să vă bucurați de revărsarea de har primită prin săvârșirea Liturghiei și a rugăciunilor de dezlegare, mult căutate de credincioși”, a transmis starețul Mănăstirii Gorovei, Teofil Timișag.
Icoana, venerată de generații de credincioși
Mănăstirea Gorovei are o istorie care se întinde pe mai multe secole, iar tradiția așază în centrul vieții spirituale a așezământului Icoana Sfântului Ioan Botezătorul, considerată de credincioși făcătoare de minuni.
Potrivit istoricului mănăstirii, până în jurul anului 1700, în această zonă a existat o moșie a Mănăstirii Dragomirna. Viața monahală ar fi început după anul 1700, sub conducerea monahului Avramie. În 1742, acesta a ridicat prima bisericuță din lemn, pe locul unde, potrivit tradiției, fusese găsită îngropată icoana Sfântului Ioan Botezătorul.
Există și varianta potrivit căreia numele Mănăstirii Gorovei provine de la Ioan Govorei, cel care ar fi donat terenul pe care a fost ridicat așezământul monahal.
În perioada 1830-1834, sub stăreția arhimandritului Macarie Jora, a fost construită o biserică mai mare, din zid de cărămidă. Icoana Sfântului Ioan Botezătorul a fost argintată în 1834 și apoi poleită cu aur în 1868, fiind așezată la loc de cinste în interiorul bisericii.
Actuala biserică a fost reconstruită ulterior, între anii 1859 și 1866, de egumenul Vitalie Lemnea.
O icoană despre care se spune că datează din secolul al XVII-lea
Nu există o dată certă privind realizarea icoanei. Potrivit starețului Teofil Timișag, specialiștii de la Mitropolia Moldovei au apreciat că aceasta ar putea data de la începutul secolului al XVII-lea.
„La Mitropolie ne-au informat că Icoana datează de la începutul secolului al XVII-lea. Ea probabil a fost îmbrăcată, împodobită cândva, dar cineva a jefuit-o și a ascuns-o. A fost găsită aici într-o ladă pe la 1742”, a povestit starețul.
Icoana a fost restaurată înainte de anul 2013, la Mitropolia Moldovei.
De-a lungul timpului, în jurul acesteia s-au strâns numeroase mărturii ale credincioșilor care au venit la Gorovei pentru rugăciune. Potrivit reprezentanților mănăstirii, unele dintre aceste mărturii au fost consemnate și sunt prezentate inclusiv în spațiul mănăstiresc.
„O Icoană Făcătoare de Minuni este după credința oamenilor”, a explicat părintele Teofil Timișag, subliniind că, în tradiția ortodoxă, minunile sunt atribuite lui Dumnezeu, iar icoana este cinstită ca mijloc de rugăciune.
În fiecare an, Mănăstirea Gorovei atrage numeroși pelerini, care vin pentru a participa la slujbele religioase și pentru a se închina la Icoana Sfântului Ioan Botezătorul, patronul și ocrotitorul așezământului monahal.
Sursa: Mănăstirea Gorovei
