Scriitorul Panait Istrati a lucrat ca zugrav, servitor, muncitor, portar, infirmier, valet. A avut doar patru clase şi, ajuns în Franţa, a reuşit să devină un scriitor celebru învăţând singur limba franceză din dicţionar.
Panait Istrati a fost supranumit scriitorul vagabond, scriitorul zugrav, scriitorul fără şcoală sau ”haimanaua autodidact”. A avut doar patru clase şi „paisprezece meserii lipsite de intelectualitate”, aşa cum îl descrie Eugen Lovinescu.
Panait Istrati s-a născut la Brăila, pe 22 august 1884, fiind al doilea copil nelegitim al Joiţei Istrate si al precupeţului grec Gheorghios Valsamis. Tatăl nelegitim a murit un an mai târziu, la Atena, bolnav de tuberculoză. Copilăria lui Panait Istrati a stat sub semnul neajunsurilor şi al sărăciei. A fost crescut la bunica din Baldovineşti, alături de unchii Anghel şi Dumitru, precizează site-ul historia.ro.
Şcoala primară a urmat-o la Brăila, unde a făcut doar patru clase. A abandonat şcoala în 1896 şi a început să lucreze. De-a lungul anilor care au urmat după şcoală, Panait Istrati a fost băiat de prăvalie, ucenic în diverse meserii. A lucrat la Atelierele Docurilor, Pescăriile Statului şi Fabrica de Franghii. S-a mutat în Bucureşti în 1904 şi a lucrat ca servitor, valet la hotel şi infirmier în spital.
Zugrav la Brăila, portar la Constanţa
Întors în oraşul natal, Panait Istrati a lucrat ca zugrav pentru a-şi câştiga pâinea. A fost implicat într-un scandal local în anul 1906. Ajunge arestat şi condamnat cu suspendare sub acuzaţia de răpire de minoră, în urma unei legături amoroase cu o tânără. A ajuns apoi portar la Constanţa. Şi-a văzut pentru prima dată un articol publicat într-un ziar la Constanţa, în urma colaborării cu ”România Muncitoare”.
A avut o crescătorie de porci
În 1907, Panait Istrati a decis să părăsească România şi a făcut-o clandestin. S-a îmbarcat pe un vapor cu destinaţia Egipt şi, odată ajuns pe meleaguri străine, a cutreierat prin Egipt, Siria si Liban. În străinătate a lucrat tot ca zugrav şi a încercat într-o perioadă să fie actor figurant. Mulţi ani la rând, între 1908-1913, viaţa lui Istrati s-a scurs între România şi Egipt, în ambele ţări câştigându-şi existenţa ca zugrav. În ţară a continuat să publice articole în ziare. În România şi-a deschis o crescătorie de porci, afacere care nu a durat decât câţiva ani. În 1916, la scurta vreme dupa intrarea României în război, închide crescătoria si pleacă în Elveţia, unde lucrează tot ca zugrav.
A învăţat franceza din dicţionar
În 1913 a ajuns la Paris. A învăţat limba franceză din dicţionar, fără profesor şi fără cursuri. O vreme a dormit pe străzi. Zugravul Panait Istrati a ajuns să fie publicat în Franţa în 1920. Publică primele patru articole în franceză în gazeta ”La Feuille”. Se mută la Nisa şi viaţa ajunge într-un punct în care cel care colindase lumea întreagă, dornic de explorare, se declară învins şi vrea să-şi pună capăt zilelor.
”Astăzi începe anul 1921, dar pentru alţii. Pentru mine este începutul sfârşitului. Este oare nevoie să te explici atunci când te hotărăşti să părăşeşti lumea asta?”, a scris Panait Istrate în ceea ce a intenţionat să fie biletul său de sinucigaş trimis lui Romain Rolland.
Panait Istrati nu s-a sinucis şi a continuat să scrie la îndemnul lui Romain Rolland. Povestirea Chira Chiralina a fost publicată în 1923 cu o prefaţă semnată chiar de Romain Rolland.
A cucerit publicul francez care l-a considerat un scriitor român, în vreme ce în România a fost considerat, la vremea respectivă, autor francez. Panait Istrati s-a întors definitiv în România în 1930. Bolnav de TBC, s-a tratat la Nisa şi a revenit în Bucureşti unde a murit, pe 16 aprilie 1935, singur, izolat şi sărac la Sanatoriul Filaret. Opera lui Panait Istrati, scrisă în limbile franceză şi română, a fost tradusă în peste 30 de limbi.
Sursa video: ni care au schimbat lumea: TVR
