Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, (n. 26 octombrie 1624, Suceava – d. 13 decembrie 1693, la Żółkiew, în Polonia, azi Jovkva, Ucraina) a fost un cărturar român, mitropolit al Moldovei, poet și traducător.
Originar de prin părţile Sucevei, viitorul ierarh, pe numele laic Dimitrie, coboară, se pare, din neam de mazili, ca fiu al lui Leonte Barila (Bărilă sau Borilă) şi al Mariei, zisă şi Misira. Doi fraţi ai săi, Chiriac şi Vasile, sunt atestaţi la 1873 ca locuitori ai Sucevei, iar a unei surori — căsătorită cu unul Şerbu.

Sunt puţin lămurite împrejurările în care Dosoftei îmbrăţişează cariera ecleziastică: decisiv poate să fi fost însă impulsul celor dintâi înclinaţii cărturăreşti. Răzleţe, parvin din epocă şi informaţiile ce îngăduie reconstituirea primei perioade a formării sale spirituale, ca şi mai târziu a condiţiilor ce vor fi favorizat desăvârşirea culturii sale umaniste. Opinia potrivit căreia Dosoftei ar fi învăţat la Iaşi, la Şcoala domnească de la Trei Ierarhi, ar fi susţinută şi de mărturia documentară ce confirmă prelungirea aflării sale în oraşul de reşedinţă ca ierodiacon la Mitropolie, scrie doxologia.ro.
Aici se va fi simţit întâi atras şi înrâurit de personalitatea mitropolitului Varlaam, ale cărui iniţiative culturale le va prelua, făcându-le să triumfe mai târziu deplin. Cunoştinţele sale în domeniul limbilor vechi (elina, latina) sau al unor limbi şi culturi moderne (polonă, ucraineană, rusă, neogreacă) ar justifica ipoteza unor eventuale studii continuate în Polonia, cum se crede la Lvov, în şcoala Frăţiei ortodoxe.

1649 După un răstimp petrecut ca ieromonah la Probota (Probata), unde prezenţa sa este semnalată, Dosoftei se impune, urcând treptele ierarhiei bisericeşti.
1658 Dosoftei se află în fruntea episcopiei de Huşi.
1659 Devine episcop de Roman. În epoca păstoriei la Roman se naşte, probabil, prietenia sa cu Miron Costin, precum şi aceea cu Dositei Notara, viitorul patriarh al Ierusalimului, pe care îl întâlneşte în 1664 la curtea din Iaşi a domnitorului Eustratie Dabija.
1665 Începe să versifice Psaltirea care se va dovedi mai apoi capodopera sa poetică.
1671 Ajunge mitropolit al Moldovei. În această calitate va sprijini în anii următori politica antiturcească a lui Ştefan Petriceicu.












