Pentru a asigura evoluția continuă a domeniului agricol, precum și a activității umane în general, este nevoie de atenuarea efectelor factorilor de mediu negativi. În acest sens, în ajutorul fermierilor vin perdelele forestiere de protecție.
Perdelele forestiere de protecție reprezintă formațiuni forestiere create artificial prin semănături și/sau plantări cu lungimi diferite și lățimi relativ înguste amplasate la o anumită distanță dintre ele sau fără de un obiect cu scopul de a-l proteja împotriva unor factori dăunători, informează Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani.
Marcarea acestei zile s-a stabilit prin „Declarația de la Paris”, adoptată cu ocazia celui de-al X-lea Congres Forestier Mondial din 1991. În acest context, s-a evidențiat importanța perdelelor de protecție forestieră, mai ales în contextul schimbărilor climatice.
Fâşiile forestiere de protecţie reduc forţa vântului şi îmbunătăţesc microclima câmpurilor. Pe timp de viscol reţin zăpada şi preîntâmpină spulberarea ei de pe câmpuri. Primăvara reţin scurgerea apelor provenite din topirea zăpezii şi a ploilor torenţiale, îmbunătăţesc regimul hidrologic al teritoriului şi sporesc umiditatea câmpurilor. Un alt rol important este acela că protejează solul de spălare şi eroziune.
Experimental s-a stabilit că un hectar de pădure sau de fâșii forestiere, în perioada de vegetaţie activă, pompează din sol în aer mai mult de 30 t de apă. Astfel, pe timp de secetă, datorită fâşiilor forestiere umiditatea relativă a aerului creşte cu 10%, iar capacitatea de evaporare a plantelor se reduce în medie cu 15-20%. Așadar, fâşiile forestiere asigură economisirea apei. Plantațiile forestiere contribuie și la acumularea substanţelor organice în sol. Pe terenurile agricole protejate de plantații forestiere, conţinutul de humus în stratul arabil s-a mărit cu 0,21-0,50 %. În orizontul de sub stratul arabil se remarcă doar tendinţa spre mărire (0,09-0,07 %).
În concluzie, înființarea fâșiilor de protecție forestiere reprezintă unul dintre mijloacele active aflate la îndemână pentru lupta împotriva schimbărilor climatice. În același timp, reprezintă și un mijloc de prevenire a poluării cu azot a apelor subterane. Rădăcinile plantelor din fâșiile forestiere ajung la adâncimi mai mari decât cele ale plantelor din culturile agricole și recuperează azotul nefolosit de culturi.
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani
Sursa video: La pas prin Slănic-Moldova
