În România, alături de majoritatea etnicilor români, locuiesc, învață, lucrează, votează, aniversează, se bucură sau se întristează, pe scurt trăiesc alte 20 de minorități naționale autohtone, fiecare dintre ele aducându-și contribuția la patrimoniul cultural al țării, o diversitate etnică și culturală insuficient exploatată de statul român, potrivit site-ului anr.gov.ro.
Ne-am dori ca an de an, cu ocazia Zilei Minorităților Naționale – marcată deja de un număr de ani pe data de 18 Decembrie – să putem face bilanțul progreselor înregistrate în ceea ce privește nivelul de acceptare a cetățenilor aparținând minorităților naționale, în particular romii. Însă chiar astăzi, în timp ce pregătim aceste rânduri cu intenția de a transmite public un mesaj pozitiv, de încurajare a dialogului intercultural, de cultivare a increderii, a acceptării și conlucrării între majoritari și minoritari – cu toții cetățeni cu drepturi și obligații egale –, aflăm vești despre un inspector școlar care în reuniune publică folosește un discurs al urii rasiale cu referire la romi, mai aflăm, bunăoară, că 45 de familii de romi dintr-o localitate din apropiere de București urmează să fie debranșate de la apa curentă, în plină pandemie de Covid-19. Câte astfel de situații rămase anonime, care marchează viața de zi cu zi a semenilor noștri, care îi vizează pe romi sau pe alte minorități se petrec sub ochii noștri, fără să reacționăm, fără să îi atenționăm pe cei care cu bună știință încalcă drepturile unor minorități, care adesea sunt considerate nepopulare?!…
Nu este un secret faptul că istoria romilor din România a fost una marcată de excluziune și discriminare rasială, pornind de la cele cinci secole de sclavie, continuând cu genocidul din timpul Holocaustului, urmată de politica de asimilare forțată din timpul regimului comunist. Lipsa cunoașterii în societate, la toate nivelurile și în toate grupele de vârstă, a faptelor istorice care au generat traume generaționale, tragedii umane și stigmat social, produc și astăzi efecte negative pentru romii din România, prin perpetuarea stereotipurilor și prejudecăților despre minoritatea romă și plasează România în rândul țărilor care încă au o nevoie acută de măsuri de reconciliere cu trecutul istoric.
După 1990, romii au fost recunoscuți ca minoritate națională de statul român, însă nu se bucură pe deplin de drepturile culturale care decurg din acest statut, pe fondul stigmatizării apartenenței etnice și al persistenței rasismului în societate și al excluziunii sociale, fiind abordați ca grup social vulnerabil sau dezavantajat din punct de vedere social.
În calitate de minoritate istorică în România, romii au trăit alături de populația majoritară de aproximativ cinci secole, potrivit atestărilor documentare. Cu toate acestea, distanța socială dintre romi și populația majoritară continuă să se mențină, stereotipurile și prejudecățile rămânând principalii vectori care îi descriu pe romi în mentalul populației majoritare. Această situație este cauzată de necunoașterea şi lipsa recunoașterii istoriei şi culturii romilor, în societatea în ansamblu, dar îndeosebi în sistemul educațional, care continuă să sufere de lipsa de informații coerente şi suficiente în curricula obligatorie pentru toți elevii şi de lipsa unei culturi școlare care să favorizeze interculturalitatea.
Tarele unei istorii de excludere au avut efecte determinante în mentalul colectiv rom. Privarea individului de drepturi şi de acces la resurse de dezvoltare socială conduce la pierderea demnității etnice și la instalarea auto-culpabilizării şi a rușinii de sine etnice. Stima de sine etnică a romilor poate fi recâștigată prin extinderea învățării limbii, istoriei și culturii romani în școală, inclusiv, acolo unde condițiile permit (comunități de romi vorbitoare de limbă romani, opțiunea părinților romi de a studia limba maternă, existența sau încadrarea de cadre didactice rome calificate, existența sau publicarea de manuale școlare în limba romani etc.), printr-un învățământ bilingv sau monolingv în limba romani.
Lipsa instituțiilor de reprezentare culturală– esențiale pentru promovarea culturii rome – reprezintă o altă problemă care împiedică afirmarea și reconstrucția identității romilor.
O soluție pentru recâștigarea demnității etnice rome ar fi reconstrucția instituțională a identității, prin înființarea de instituții de formare și reprezentare identitară viabile și credibile (ex: şcoli cu predare în limba romani sau specializate pe limba, istoria şi cultura romani, centre culturale, centre comunitare, muzee, edituri, biblioteci, teatre etc.). Conservarea, dezvoltarea și promovarea identității etnice a romilor este amenințată, în prezent, de lipsa unui cadru instituțional pentru prezervarea identității culturale etnice: lipsa unui Muzeu Național al Culturii și Istoriei Romilor, a unui Teatru Rom de Stat, a unei Filarmonici a Romilor, a unui institut de cercetare a istoriei și culturii romilor.
De asemenea, este necesară continuarea păstrării, cercetării, dezvoltării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității rome prin intermediul producției culturale rome finanțate de către instituțiile publice centrale și locale.
Astfel, după o muncă intensă de consultare permanentă cu actorii relevanți de la nivel local și național, cu participarea membrilor societății civile a romilor, Agenția Națională pentru Romi a propus Guvernului României o nouă Strategie Națională de Incluziune socială a Romilor, pentru perioada 2021-2027, care își propune să consolideze și să adapteze cadrul normativ în domeniul protecției drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la situația și necesitățile actuale ale minorității rome prin: promovarea condițiilor de natură să permită persoanelor aparținând etniei rome să-și mențină și să-și dezvolte cultura, precum și să-și păstreze elementele esențiale ale identității romilor, respectiv limba, tradițiile și patrimoniul cultural; garantarea respectului pentru dreptul oricărei persoane care aparține etniei rome la libertățile fundamentale – libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere, libertatea de exprimare și la libertatea de gândire, conștiință și de a-și practica religia; adoptarea unor măsuri adecvate pentru facilitarea accesului persoanelor de etnie romă la mijloacele de informare, pentru promovarea acceptării și pentru a favoriza pluralismul cultural; garantarea dreptului oricărei persoane aparținând etniei rome de a folosi liber limba romani în spațiul privat sau în public, oral și în scris.
În încheiere, ne dorim ca fiecare dintre noi, cetățeni și cetățene, indiferent de etnia căreia îi aparținem, să reflectăm la aceste aspecte și să conștientizăm asupra nevoii de înțelegere și acceptare a diversității, de a lua lucrurile pozitive și a le valoriza, cu scopul unei conviețuiri armonioase între etniile care au fost, există și vor continua să trăiască în România!
La mulți ani tuturor cetățenilor români, albanezi, armeni, bulgari, croaţi, greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruşi-lipoveni, sârbi, slovaci, cehi, tătari, turci, ucraineni, macedoneni, ruteni !
Sursa: anr.gov.ro
Sursa video: TVR Iaşi
