În urmă cu 217 ani, pe 20 decembrie 1808 în Mișcolț (Ungaria), s-a născut Sfântul Andrei Șaguna.
Tânărul Anastasie (numele de botez) a primit o educație aleasă, studiind filosofia și dreptul la Buda, iar ulterior teologia la Vârșeț. Deși provenea dintr-o familie cu o situație materială stabilă, chemarea spre viața monahală a fost mai puternică, scrie basilica.ro.
În anul 1833, intră în obștea mănăstirii Hopovo, primind numele de Andrei. Această etapă de asceză și studiu intens i-a modelat caracterul de dârz luptător și administrator iscusit, calități de care Biserica din Transilvania avea mare nevoie în acele vremuri de restriște.
Restaurarea Mitropoliei Transilvaniei
Cea mai mare realizare a activității sale a fost, fără îndoială, reînființarea vechii Mitropolii a Transilvaniei în anul 1864, după un secol și jumătate de la desființarea ei.
În anul 1868, Mitropolitul Andrei Șaguna a convocat Congresul național bisericesc al românilor din Transilvania, care a aprobat Statutul, ce avea ca fundament autonomia și Sinodalitatea.
Statutul Sfântului Andrei Șaguna a stat la baza legilor de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române, formulate în 1925 și 1948.
Prin acest act istoric, românii ortodocși de peste munți și-au redobândit autonomia bisericească și demnitatea în fața autorităților austro-ungare.
„Fără cultură, poporul este o pradă ușoară”
Conștient că progresul unui neam depinde de nivelul său de instruire, Sfântul Andrei Șaguna a pus bazele unui sistem educațional fără precedent:
- A înființat peste 800 de școli populare în satele transilvănene;
- A reorganizat Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu;
- A fondat Astra (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român);
- A editat ziarul „Telegraful Român”, cea mai longevivă publicație din sud-estul Europei, care apare neîntrerupt din 1853.
La sfârșitul păstoririi sale, au existat nu mai puțin de 760 de școli în Arhiepiscopia Sibiului. Obligația de a participa la procesul de alfabetizare al țăranilor le revenea preoților, care susțineau cursuri serale, o formă de învățământ ce purta numele de „Școală poporală”.
ASTRA a rămas în istorie drept centrul elitelor românești din Transilvania, prin care, la inițiativa mitropolitului, s-au înființat filialele teritoriale; din nordul Transilvaniei, în zona Maramureșului, până în Banat.
În fiecare an aveau loc adunări ambulante, în care erau implicați inclusiv unii țărani, care apar în arhive sub denumirea de „economi”. Prin filialele sale, ASTRA a reușit să mobilizeze întreaga națiune.
Moștenirea spirituală și canonizarea
Sfântul Ierarh Andrei Șaguna a trecut la Domnul în data de 28 iunie 1873, fiind înmormântat lângă biserica din Rășinari, așa cum și-a dorit – „fără fast, fără predici, cu o rânduială simplă”.
Moștenirea sa a dăinuit peste decenii, iar recunoașterea sfințeniei vieții sale a venit oficial în anul 2011, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinților.
„A fost un bărbat extraordinar, trimis de Providență pentru fericirea poporului său; a fost un Moise al românilor, pentru că și el, ca acela, eliberă pe poporul român din legăturile sclăviei seculare; și el, ca acela, despărți marea de negură și neștiință, conducând pre poporul său în pământul autonomiei și independenței; și el, ca acela, dădu poporului său tablele legii – Statutul Organic; și el, lovi în piatră și dădu apă cerească poporului său: știința, lumina, cultura”, spunea despre Sfântul Andrei Șaguna, ucenicul său apropiat, Nicolae Popea (1826-1908), viitor episcop al Caransebeșului și membru al Academiei Române.
