Ion Creangă a menționat în autobiografia sa că este născut „la 1 martie 1837 în satul Humulești, județul Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulești și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig”.
În septembrie 1846 a început cursul primar în satul natal, la şcoala înfiinţată de preotul Ion Humulescu, cu dascălul Vasile a Ilioaei, iar în perioada 1848 – 1850 a învățat la şcoala din Broşteni. S-a înscris în 1852 la Şcoala Domnească din Târgu Neamţ, iar doi ani mai la Şcoala catehetică din Fălticeni. În iunie 1855, a susținut primul examenul public la Şcoala din Fălticeni, și s-a calificat pentru Seminarul de la Socola din Iaşi, scrie basilica.ro.
„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”
La scurt timp după dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în Moldova și Țara Românească, Ion Creangă s-a căsătorit și a fost hirotonit diacon.
Din anul 1860 până în septembrie 1872, Ion Creangă a slujit, ca diacon, la mai multe biserici ieșene. În urma unor probleme familiale și a unui conflict cu autoritățile eclesiale din acea vreme, în data de 10 octombrie 1872, diaconul Ion Creangă a fost exclus din cler.
Prin Decizia 3690 din 20 iunie 1993, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a reabilitat memoria părintelui diacon Ion Creangă, ridicându‑i caterisirea.
În 1875 l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, în acea vreme revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care a devenit prieten. Între 1875 și 1883, la îndemnul poetului, a scris cele mai importante opere ale sale.
Ion Creangă a trecut la cele veșnice în data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul ieșean Țicău. A fost înmormântat în 2 ianuarie 1890 în cimitirul Eternitatea din Iași.
