Construcția sfântului așezământ a început în 10 iulie 1466, iar sfințirea a avut loc în 3 septembrie 1469. A fost primul lăcaș sfânt ctitorit de Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare. Mănăstirea a fost de la început gândită să fie loc de veșnică odihnă pentru sfântul domnitor și familia sa și a fost înzestrată de voievod cu numeroase danii și moșii, pentru a supraviețui de-a lungul timpului, scrie basilica.ro.
Pentru data sfințirii, Sfântul Ștefan cel Mare a ales o zi care arăta respectul și prețuirea sa pentru Mitropolitul de atunci al Moldovei: în 3 septembrie este cinstit Sfântul Teoctist al Palestinei, al cărui nume îl purta Mitropolitul Teoctist.
În Letopisețul de la Putna 2, sfințirea mănăstirii este redată astfel:
„În anul 6798 august 20 au venit tătarii, mare mulțime și s-a bătut cu ei Ștefan voievod la dumbrava de la Lipniți, lângă Nistru. Și a gonit urma lor și a luat toată prada lor. Și apoi s-a întors cu izbândă și a venit să sfințească hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mâna preasfinţitului mitropolit, chir Teoctist, şi a episcopului Tarasie şi cu egumenii tuturor mănăstirilor. Și la liturghie au fost la jertvelnic, de toți în număr de 64 de arhierei și preoți și diaconi, septembrie 3, sub arhimandritul Ioasaf.”
Mănăstirea a trecut prin multe încercări în existența sa de peste o jumătate de mileniu: cutremure, jafuri, ocupații străine și regimul comunist ateist. Cu toate acestea, nu a încetat să fie un far călăuzitor al Ortodoxiei și al conștiinței naționale românești.
„Mănăstirea Putna, ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a fost, atât în vremuri bune, cât și în vremuri grele, o candelă vie a unității de credință ți neam a poporului român”, a transmis Părintele Patriarh Daniel într-un mesaj din 2019, când mănăstirea a sărbătorit 550 de ani de la sfințire.
