În data de 27 iulie 1956, România devenea membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), constituită la 16 noiembrie 1945, la Paris, relatează basilica.ro.
La 68 de ani de la eveniment, Lista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO s-a îmbogățit cu patru noi poziții.
- Ctitorii domnești din Țara Românească și Moldova
- Reședințe Regale din Sinaia
- Foste închisori comuniste din România
- Peștera Movile
Comitetul Patrimoniului Mondial a adoptat vineri decizia de completare a Listei Indicative a României cu cele patru noi poziții propuse în aprilie de Institutul Național al Patrimoniului, anunță instituția română pe site-ul oficial.
În descrierea publicată se arată că la poziția Ctitoriile domnești din Țara Românească și Moldova sunt incluse Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași și Biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeșului din Curtea de Argeș – capodopere ale arhitecturii medievale din Țara Românească și Moldova, edificate de Sfântul Neagoe Basarab și Vasile Lupu, domnitori ce s-au poziționat ca protectori ai Ortodoxiei est-europene.
Referitor la Reședințele Regale din Sinaia se precizează că au fost construite de familia regală a României ca leagăn al noii dinastii și au devenit după 1878 un simbol al independenței și modernizării Statului Român.
Poziția Foste închisori comuniste din România include: Fortul nr. 13 Jilava, Închisoarea de la Râmnicu Sărat, Închisoarea Pitești, Fostul Penitenciar de la Făgăraș și Fostul Penitenciar de la Sighetul Marmației – locuri ce păstrează și onorează memoria victimelor regimului comunist care au suferit sau au pierit pentru opoziția lor față de regim.
Despre Peștera Movilese arată că reprezintă poarta de acces către un ecosistem subteran extraordinar, complet izolat de suprafață, care adăpostește o biocenoză extrem de bogată și de diversă, alcătuită din 47 de specii de nevertebrate dintre care 22 sunt endemice pentru acest ecosistem, nemaifiind întâlnite nicăieri în lume.
Următorul dosar de nominalizare pe care România îl are în pregătire este dosarul transnațional – împreună cu Bulgaria, Croația și Serbia – Frontierele Imperiului Roman – Limesul Dunărean segmentul estic.
„Mai mult de jumătate dintre monumentele istorice ale țării noastre, de importanță națională și locală, sunt monumente ecleziastice: biserici de mănăstire, biserici parohiale, biserici de lemn ale comunităților rurale, capele de cimitire, biserici de bolniță, aparținând unor vechi ansambluri monastice”, menționa Patriarhul Daniel în 2021. la un eveniment dedicat împlinirii a 65 de ani de la aderarea României la UNESCO.
