Luni, 7 septembrie, clopoțelul va anunța începutul cursurilor anului școlar 2026-2027, aducând din nou emoție în curțile școlilor și în casele familiilor cu copii. Pentru unii elevi va fi prima întâlnire cu școala, pentru alții începutul unui an important, cu examene și alegeri decisive, iar pentru părinți va începe o nouă perioadă plină de griji, responsabilități și speranțe, precizează site-ul blog.bizanticons.ro.
Pregătirea pentru școală nu înseamnă însă numai cumpărarea rechizitelor, organizarea programului și stabilirea obiectivelor academice. Copilul are nevoie de încurajare, echilibru, libertate responsabilă și, mai presus de toate, de rugăciunea și exemplul celor care îl cresc. Pentru că noul an școlar începe pe 7 septembrie, am adunat aici, îndemnuri autentice ale unor sfinți ai Bisericii noastre, adresate deopotrivă părinților și elevilor. Cum putem transforma lunile care urmează într-o perioadă de creștere nu numai intelectuală, ci și duhovnicească? Aflați în rândurile de mai jos!
1. Părinți, rugați-vă înainte de a oferi sfaturi
Începutul școlii îi poate face pe părinți să repete zilnic aceleași îndemnuri despre teme, note, disciplină și atenție, până când cuvintele, chiar dacă sunt rostite cu intenții bune, ajung să-l obosească pe copil. Sfântul Porfirie Kavsokalivitul propune o altă ordine: „Să te rogi, și apoi să vorbești”.
Îndemnul nu înseamnă că părinții trebuie să renunțe la dialog sau la îndrumare, ci că vorbele lor au nevoie să izvorască din liniște, discernământ și iubire. În locul unei supravegheri neliniștite, părintele este chemat să-I vorbească mai întâi lui Dumnezeu despre copilul său și abia apoi să-i vorbească acestuia despre ceea ce trebuie îndreptat. Sfântul Porfirie rezuma această cale prin cuvintele „puține cuvinte, dar multă rugăciune”.
2. Descoperiți darul copilului, nu îl obligați să vă împlinească visul
Comparațiile dintre copii încep adesea chiar din primele zile de școală: cine citește mai bine, cine obține note mai mari sau cine participă la mai multe activități. Sfântul Ioan Gură de Aur îi îndeamnă însă pe părinți să privească atent persoana unică aflată înaintea lor: „Urmăriţi zi de zi, cu luare-aminte, ce dar au din fire copiii”.
A educa nu înseamnă a-i cere să împlinească ambițiile neîmplinite ale adulților. Un copil poate avea înclinație către matematică, altul către limbi, muzică, desen sau lucrul practic, iar misiunea părintelui este să descopere aceste daruri, să le cultive și să îndrepte cu răbdare lipsurile. În cuvintele Sfântului Ioan, creșterea copiilor este asemenea lucrării unui sculptor, care îndepărtează ceea ce este de prisos și completează ceea ce lipsește.
3. Nu condiționați iubirea de rezultatele școlare
O notă mică poate fi îndreptată, o lecție poate fi învățată din nou, iar un examen nereușit nu hotărăște valoarea unui copil. Tocmai în momentele de eșec, acesta trebuie să știe că iubirea părinților nu depinde de locul ocupat într-un clasament. Sfântul Teofan Zăvorâtul spune simplu: „Iubirea dumneavoastră hrăneşte în mod direct sufletul lui”.
Iubirea adevărată nu înseamnă indiferență față de greșeli și nici renunțarea la exigență, ci păstrarea unei legături în care copilul se simte în siguranță și poate spune adevărul fără teamă. Un elev care știe că este iubit va putea recunoaște mai ușor că nu a înțeles, că a greșit sau că are nevoie de ajutor. Îndemnul Sfântului Teofan ne amintește că grija concretă pentru copil este ea însăși o lucrare plăcută lui Dumnezeu.
4. Educați mai ales prin ceea ce sunteți
Copiii pot uita multe dintre sfaturile primite, dar păstrează foarte bine în minte atmosfera casei și exemplul părinților. Dacă aud îndemnuri la răbdare, dar văd izbucniri permanente, sau dacă sunt trimiși la rugăciune, dar nu îi văd niciodată pe părinți rugându-se, vor învăța mai ales din comportamentul observat.
Sfântul Porfirie Kavsokalivitul a exprimat acest adevăr într-o întrebare care îi privește direct pe adulți: „Este Hristos înlăuntrul tău? Aceasta i se împărtăşeşte şi copilului tău”. Educația creștină nu se reduce la simple reguli și discursuri, ci se transmite prin pacea, bunătatea și sinceritatea vieții de familie. Potrivit învățăturii Sfântului Porfirie, copiii crescuți în libertate și având înainte pilda celor mari pot dobândi în chip firesc deprinderea binelui.
5. Elevi, culegeți din ceea ce învățați asemenea albinelor
Școala îi pune pe elevi în contact cu numeroase cărți, idei, informații și perspective asupra lumii, iar nu tot ceea ce întâlnesc are aceeași valoare pentru formarea lor. Sfântul Vasile cel Mare îi îndemna pe tineri să citească scrierile autorilor din afara Bisericii „așa cum fac albinele”.
Albina nu se oprește la fiecare floare și nici nu ia tot ceea ce găsește, ci culege numai ceea ce îi este folositor pentru a pregăti mierea. În același fel, elevul nu trebuie să se teamă de cunoaștere, ci să o primească având discernământ, alegând ceea ce este adevărat, frumos și folositor și ferindu-se de ceea ce îi poate răni sufletul. Îndemnul provine din Cuvântul către tineri al Sfântului Vasile cel Mare, una dintre cele mai cunoscute scrieri patristice despre educație și cultură.
6. Nu memorați mecanic, ci puneți-vă mintea la lucru
O notă bună obținută prin memorarea grăbită a unei lecții nu înseamnă întotdeauna că elevul a înțeles ceea ce a învățat. Sfântul Paisie Aghioritul atrăgea atenția asupra pericolului acumulării de informații fără judecată și sublinia că „omul trebuie să-şi pună mintea să lucreze”.
Pentru elevi, aceasta înseamnă să pună întrebări, să caute legături între idei, să înțeleagă înainte de a reproduce și să nu se mulțumească întotdeauna cu răspunsul cel mai ușor. Greșeala făcută în timp ce cauți cinstit o soluție poate fi mai folositoare decât un răspuns copiat fără să fie înțeles. În reflecțiile sale despre învățământul contemporan, Sfântul Paisie arată că adevărata cunoaștere trebuie să-l ajute pe om să gândească și să găsească soluții, nu să devină un simplu depozit de informații.
7. Așezați întregul an școlar sub semnul rugăciunii
Nici elevii, nici părinții nu pot prevedea toate încercările unui an școlar: o materie dificilă, o relație tensionată, o notă neașteptată sau o perioadă de oboseală. Ei pot însă începe fiecare zi cerând ajutorul lui Dumnezeu și pot transforma pregătirea ghiozdanului, drumul către școală, studiul și grija pentru copil în prilejuri de rugăciune.
Sfântul Sofronie de la Essex spunea că „tot ceea ce face mama trebuie să facă cu rugăciune”, îndemn care poate fi extins asupra întregii vieți de familie. Rugăciunea nu înlocuiește studiul, disciplina sau dialogul cu profesorii, ci le oferă pace și dreaptă măsură. Potrivit învățăturii Sfântului Sofronie, educația nu începe la poarta școlii, ci în viața părinților și în atmosfera duhovnicească a familiei.
Așadar, prima zi de școală este o nouă etapă de creștere pentru întreaga familie. Elevii sunt chemați să învețe cu seriozitate și discernământ, fără să-și măsoare valoarea numai în note, iar părinții să-i însoțească prin iubire, exemplu și rugăciune, fără să transforme grija în presiune.
Un an școlar reușit nu este doar acela care se încheie cu rezultate bune, ci acela în care copilul devine mai responsabil, mai curajos, mai bun și mai apropiat de Dumnezeu. Să-I încredințăm, așadar, lui Hristos începutul cursurilor, rugându-L să lumineze mințile elevilor, să întărească răbdarea părinților și să le dăruiască dascălilor înțelepciune, dragoste și puterea de a cultiva în fiecare copil darurile așezate de Dumnezeu.
Sursa: blog.bizanticons.ro
