Rânduielile din Tipicul cel Mare (capitolul 35, p. 44; capitolul 50, p. 135), Pravila Mare ori canonul 20 al Sfântului Nichifor Mărturisitorul, prevăd că în Postul Nașterii Domnului se ajunează în zilele de luni, miercuri și vineri: consumăm fie legume, fie fructe, uscate ori fierte, dar fără untdelemn. Marți și joi se pot mânca fierturi cu untdelemn, iar în fiecare sâmbătă și duminică, până în data de 20 decembrie, se dezleagă la pește și vin. Mai dezlegăm la pește în zilele de luni, marți și joi – numai la proslăvirea unui sfânt „cu doxologie mare”, adică atunci când la slujba utreniei se rânduieşte cântarea polieleului, citirea Evangheliei, iar în final, slavoslovia mare. Credincioșii vor identifica zilele cu dezlegare prin semnul †) din calendar. Dacă sunt sărbători cu ținere, semnele se vor scrie cu roșu, iar de vor fi zile lucrătoare, cu negru. În cazul în care respectivele sărbători ale sfinților cu doxologie mare ar cădea miercurea sau vinerea, nu se dezleagă la pește, ci doar la untdelemn și un pahar cu vin. Tot amintitele trimiteri ne precizează că, dacă va cădea sărbătoarea unui sfânt cu priveghere – adică, pe lângă utrenia cu pomenitele particularități, în cartea de cult numită Minei se prevede slujba vecerniei mari și a litiei (la mănăstiri, cele trei slujbe se săvârșesc la un loc: vecernia mare unită cu litia și utrenia, simbioza liturgică rezultată numindu-se priveghere) – atunci, chiar și în acele zile, se face dezlegare la pește, îndeosebi acolo unde se serbează hramul bisericii. Sigur, credincioșii nu au cum să cunoască prevederile tipiconale, însă o modalitate lesnicioasă de a afla dezlegările o constituie urmărirea calendarului. Prin decizia luată de Sfânta noastră Biserică, zilele în care se consumă pește s-au marcat cu un semn grafic distinct: un pește. Vasăzică, apariția mai multor dezlegări la pește nu este o invenție sau un pogorământ făcute pentru a ușura postirea. Practic, s-a revenit la rânduiala prevăzută de vechile legiuiri liturgice statornicite de Sfinții Părinți. Biserica Ortodoxă Română rămâne cea mai echilibrată, păstrând fidel aşezările dumnezeieștilor Părinți. De aceea, să nu uităm un lucru esenţial: în post este în primul rând „dezlegare” la Hristos; trebuie să ne hrănim mai mult cu Hristos, spovedindu-ne și apropiindu-ne mai des de Potir – împlinind îndemnul cântării ce glăsuiește așa: „gustați și vedeți ce bun este Domnul”.
„Ambasadorii Limbii Române”, un proiect dedicat copiilor români din diaspora, s-a încheiat la Gravesend, Anglia
Copiii Școlii Românești „Rădăcini și Aripi” din Gravesend, Marea Britanie, au încheiat un program educațional menit să le dezvolte competențele...
