Ziua Internațională a Somnului a fost inițiată de Organizația Mondială a Sănătății pentru prima dată în anul 2008. Obiectivul specialiștilor este de a aduce în atenție importanța pentru sănătate a unui somn de calitate și să tragă un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl reprezintă tulburările de somn, în special a apneii obstructive. Sloganul ales anul acesta, de Ziua Mondială a Somnului, este „Somn mai bun. Viață mai bună. Planetă mai bună”.
Tulburările de somn cele mai frecvente sunt insomnia și apneea obstructivă. Insomnia este definită prin dificultatea de a adormi și de cele mai multe ori este cauzată de stres, probleme respiratorii sau poate fi dobândită genetic. Apneea obstructivă este dificultatea de a respira în timpul somnului. Cantitatea de oxigen primită este insuficientă și cauzează treziri repetate. Ca urmare, orele de somn nu sunt de ajuns,precizează site-ul radioromaniacultural.ro.
„Netratate, aceste afecțiuni cresc riscul de boli cardiovasculare, boli metabolice precum diabetul, hipertensiunea, dar și al celor psihice, precum Alzheimer, demență, depresie etc.” spune prof. dr. Florin Mihălțan, președintele secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă a Societății Române de Pneumologie.
Cu toate acestea, insomnia și apneea obstructivă nu sunt singurele tulburări de somn. Există peste 80 de afecțiuni care vizează calitatea somnului, precum hipersomnia (somnul prelungit, excesiv, din care persoana se trezește fără energie, iar starea sa este urmată în continuare de somnolență), narcolepsia (somnul involuntar care poate apărea chiar și în timpul vorbirii) și parasomnia (mers în timpul somnului, coșmaruri intense, paralizie în timpul coșmarurilor și sindromul picioarelor neliniștite).
Nu numai adulții sunt afectați de problemele odihnei. În România, într-un studiu început în anul 2015 de către dr.Mihaela Oros s-a dovedit că 1 din 10 copii se află la risc pentru tulburări respiratorii în somn, iar una dintre cauze este obezitatea.
Alte studii efectuate la nivel internațional evidențiază faptul că 7 din 10 elevi dorm mai puțin de 8 ore, timp insuficient pentru dezvoltarea fizică și psihică.
Dr. Mihaela Oros spune că „obiceiurile de somn se pot forma încă din primii ani de viață, iar o combinație echilibrată de-a lungul zilei, cu mai puțin timp „sedentar” în fața ecranelor, mai mult timp dedicat pentru activitățile fizice și o durată de somn corespunzătoare vârstei, vor determina pe termen lung efecte benefice pentru sănătate. Urmărind recomandările actuale în acest sens, încă din primii ani de viață, acestea se asociază cu o dezvoltare motorie, scheletală și cognitivă mai bună, cu sănătate cardiometabolică și emoțională.”
Din păcate, deși majoritatea tulburărilor pot fi tratate sau prevenite, numai un sfert dintre oamenii care suferă de aceste probleme apelează la ajutor profesional. De cele mai multe ori este din cauză că somnul insuficient sau problemele din timpul acestuia au ajuns să reprezinte o „normalitate”, nicidecum ceva ieșit din comun care are nevoie de atenție.
Problema somnului reprezintă o criză globală și afectează peste 40% din populație – spun specialiștii. Somnul este la fel de important ca orice altă nevoie fiziologică. Nu este mai prejos decât alimentația și trebuie tratat ca atare. Pentru a avea un somn calitativ, care să reducă riscul de diverse boli și să sporească productivitatea și starea de bine, trebuie ținut cont de trei factori importanți: durata (în funcție de vârstă), continuitatea (fără întreruperi) și profunzimea (somn adânc).Un somn bun asigură suficientă energie pe durata întregii zile următoare, îmbunătățește performanțele mentale și corporale, reduce riscul de accidente de muncă și rutiere și previne îmbătrânirea prematură.
Sura: radioromaniacultural.ro
Sursa video: Accent TV
