Între anii 1906 și 1948, România a serbat „Ziua aromânilor”, după ce Sultanul Abdul Hamid al II-lea a emis o iradea (decret imperial) prin care românii din Imperiul Otoman – vlahi, aromâni, macedo-români, istro-români – erau recunoscuți oficial ca minoritate națională, relatează basilica.ro.
Ei primeau astfel dreptul de a se administra local și de a avea școli și servicii religioase în limba maternă.
Imperiul Otoman se întindea în acel moment peste o mare parte din Peninsula Balcanică, iar semnarea acestui decret a fost un succes al diplomației românești.
Între anii 1864 și 1948, România a susținut în mod substanțial identitatea culturală și națională a românilor din Balcani.
După destrămarea Imperiului Otoman, populația românească din Balcani a fost nevoită să-și reia lupta pentru recunoașterea acestor drepturi, desfășurată pe fondul naționalismelor exacerbate apărute în regiune.
În anul 2023, de Ziua Românității Balcanice, la Parlamentul României a avut loc Simpozionul „Situația românilor (aromânilor) din Balcani, o problemă nerezolvată”, organizat de Comisia pentru românii de pretutindeni a Senatului României și Centrul Român de Studii și Strategii.
Aromânii (numiți în România și români macedoneni, macedo-români, macedono-vlahi sau, mai popular, machidoni), sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni.
