Cu toţii ne amintim că, la un moment dat, am spus o minciună sau mai multe, având în acea clipă impresia că dacă vom minţi salvăm ceva, o situaţie, un fapt, poate imaginea noastră sau a unei persoane cunoscute. Mulţi dintre noi s-au obişnuit într-atât cu minciuna, încât au inventat o expresie nefastă, mai ales pentru cei mai tineri – ”minciuni nevinovate”. Dar cum poate fi o minciună nevinovată atât timp cât urmările ei sunt rele pentru trup şi pentru suflet, iar actul în sine de a minţi este vătămător pentru conştiinţa noastră, scrie ziarullumina.ro.
Minciuna a devenit un viciu pentru elevi, iar în rândul tinerilor a fi capabil să minţi şi a face acest lucru fără mustrări de conştiinţă a devenit un talent şi un motiv de apreciere. Părinţii Bisericii spun că minciuna vine din egoism, care are ca rădăcină mândria, acest păcat înfierat dintru început, căci din mândrie a căzut Lucifer ca un fulger din cer, din mândrie nu şi-a recunoscut Adam păcatul neascultării, iar Dumnezeu nu îi iubeşte pe cei mândri tocmai pentru că ei nu vor să-L iubească pe Dumnezeu, care este Adevărul, ci iubesc minciuna, se iubesc pe ei înşişi şi trăiesc într-o amăgire permanentă de sine, complăcându-se într-o stare de îndreptăţire permanentă care îi duce la orbire duhovnicească.
Menirea unui tânăr este de a lumina prin frumuseţea faptelor, de a fi o făclie în ”întunericul acestui veac”, de a părăsi ”iubirea întunericului”. Prezentarea deformată a realităţii, tăinuirea adevărului sau prezentarea unor situaţii cu totul neadevărate sunt doar câteva din manifestările mincinoase ale adolescenţilor. Fie că-şi protejează intimitatea, că doresc să se simtă independenţi atunci când mint sau iau decizii fără a comunica cu familia, adolescenţii se află într-un mare pericol. Acest vierme neadormit, minciuna, face ca adolescenţii să se îngroape în păcate din ce în ce mai grele. Pentru că o minciună atrage după sine o alta şi mai mare.
Teama de a comunica cu familia este cauza invocată de cei mai mulţi dintre tineri, şi asta pentru a-şi justifica comportamentul lipsit de sinceritate. De multe ori, din cauza acestui motiv, tinerii ajung să săvârşească fapte grave care le marchează întreaga viaţă, transformând minciuna într-un mecanism distructiv. ”EU SUNT CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA…” Biserica întinde o mână salvatoare adolescenţilor, deschizându-le larg uşile, punându-le în faţă scaunul de spovedanie, unde sunt aşteptaţi de preotul duhovnic.
Prezenţa tânărului la Taina Spovedaniei îl face să se simtă într-un mediu protejat, iar secretul mărturisirii îi dă curaj să-şi expună toate problemele şi simţirile sale. Comunicarea sinceră cu preotul duhovnic devine astfel pentru tineri un sprijin real în rezolvarea problemelor, ajutând activitatea educaţională a părinţilor. Astfel, adolescenţii descoperă eliberarea prin adevăr, liniştea, pacea sufletească şi importanţa valorilor morale.
