România are un deficit de forţă de muncă sever, resimțit acut atât în cazul ocupațiilor care necesită competenţe elementare, cât și în domenii de vârf – IT&C, ştiinţe, inginerie şi sănătate, potrivit economistului Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie al BNR. Migrația contribuie la criza forței de muncă, însă, din 2022-2023, aceasta a devenit pozitivă, numărul persoanelor sosite depășind numărul celor plecate, atât datorită revenirilor românilor acasă, cât și contingentelor de muncitori străini, scrie ziarullumina.ro.
Într-un articol postat pe reţeaua LinkedIn, Cristian Popa pornește de la analiza dedicată pieţei muncii care se găsește în cel mai recent Raport asupra inflaţiei al BNR, subliniind că principala concluzie este că „România are un deficit de forţă de muncă (adică o ofertă insuficientă sau nepotrivită faţă de nevoile/cerinţele posturilor) persistent şi mai sever decât media UE. Fenomenul se vede în sondaje şi în indicatorii de tensionare ai pieţei muncii: 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă”.
În continuare, oficialul BNR arată că „acest deficit loveşte atât la bază, cât şi la vârf”. „Paradoxal, piaţa muncii este, în acelaşi timp, relativ tensionată (cu deficit de forţă de muncă), dar şi dispune de rezerve importante. Asta pentru că avem una dintre cele mai mici rate de participare a forţei de muncă din UE (deci oameni care ar putea, dar, cel puţin formal, nu muncesc, mai ales în rândul tinerilor, al femeilor şi al minorităţii rome) şi una dintre cele mai mari rate ale tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nici nu participă la activităţi de formare profesională”, susţine economistul.
Referitor la migraţie, după mai bine de două decenii de migraţie net negativă, România a trecut pe plus în 2022-2023. „Asta nu înseamnă că toţi românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai şi revină acasă. În medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual în ultimii 10 ani. Dar, în 2023, România a avut circa 324.000 imigranţi (persoane sosite). Două mecanisme au contribuit: majorarea şi menţinerea din 2022 a contingentului anual de lucrători non-UE la 100.000 şi revenirea unei părţi a diasporei după pandemie”, a adăugat Cristian Popa.
Numărul imigranţilor a crescut în special datorită lucrătorilor, în general necalificați, proveniţi din Nepal, Sri Lanka, Vietnam sau Ucraina, în timp ce emigrarea îi priveşte adesea pe lucrătorii calificaţi. „Migraţia net pozitivă este o corecţie de piaţă utilă (apare când cererea de muncă e ridicată, iar salariile şi condiţiile de trai sunt atractive), dar se putea şi mai bine. Ideal era să putem reţine muncitorii calificaţi, susţinând productivitatea, însă chiar şi aşa cum este, migraţia net pozitivă este de preferat migraţiei net negative”, conchide Popa.
