„Educația are nevoie de restructurare masivă”, a transmis Ministrul al Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, care a preluat portofoliul de mai puţin de o lună de zile. Acesta şi-a expus obiectivele pe care le va urmări într-o primă parte a mandatului, iar gestionarea unor probleme ale sistemului precum lupta antidrog, formarea continuă a profesorilor sau reducerea abandonului şcolar este prezentată ca fiind prioritară.
Marile reforme propuse de ministrul David, fost rector al Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj, sunt legate în principal de regândirea mediului universitar, de reducerea birocraţiei care apasă pe umerii profesorilor din preuniversitar şi concentrarea acestora pe un mod de predare atractiv, dinamic, care să stimuleze interesul şi creativitatea elevilor. Noul ministru al educaţiei şi cercetării consideră că pentru educaţie, ştiinţă şi cercetare trebuie alocat un buget consistent, iar profesorii au nevoie de un salariu care să le consolideze statutul social.
„Este nevoie de o sinergie a salariilor din educaţie cu cele din sănătate. Legea salarizării unitare va fi discutată în 2025 după ce va fi gata bugetul şi voi solicita acest lucru. (…) Viziunea mea este că un cadru didactic sau cercetător ar trebui să aibă un salariu decent, care să-i confere onorabilitate socială prin prisma acestor roluri. După acest nivel al salarizării putem discuta şi despre introducerea de criterii de performanţă. Care sunt aceşti indicatori şi cum vor fi ei implementaţi, vom începe să lucrăm, pentru că îmi doresc să văd ce spun specialiştii despre ce şi cum funcţionează”, a spus Daniel David.
În acelaşi timp însă, ministrul a subliniat că, într-adevăr, anul acesta va fi unul dificil, deoarece creşterile salariale sunt îngheţate în întreg aparatul bugetar, nu doar în educaţie. Pe de altă parte, el a anunţat că va începe o „luptă” pentru „stoparea fenomenului meditaţiilor”. De asemenea, combaterea consumului de droguri în şcoli, reducerea abandonului şcolar, continuarea aplicării măsurilor împotriva violenţei din şcoli, dar şi educația pentru sănătate reprezintă alte obiective aflate în atenţia ministrului.
„Atacarea mecanismelor care susțin abandonul școlar, analfabetismul funcțional și performanța scăzută la testele internaționale de competențe, în primul rând prin trainingul profesorilor, infrastructuri academice moderne (manuale adecvate și atractive) și acțiuni incluzive (ex. masa caldă) și de reducere a influenței pseudoștiinței. Acestea vor fi corelate cu demersurile din zona universitară”, a spus ministrul într-un interviu acordat pentru edupedu.ro.
În zona universitară, un obiectiv major este „reorganizarea arhitecturii mediului academic românesc” pentru că acolo „formăm profesorii care ne educă copiii”. „Într-o „mică reformă” vom iniția reorganizarea arhitecturii mediului academic românesc, implementând legislația națională care permite și cere universităților să-și definească misiunea academică (educație; educație și cercetare; educație și cercetare avansată) cu impact asupra indicatorilor de evaluare și să încurajăm apoi concentrări academice, pe bază voluntară și cu stimulare financiară”, a mai precizat acesta.
Marile reforme prin care învăţământul preuniversitar să producă absolvenţi cu competenţe adecvate pentru piaţa muncii şi „buni cetăţeni” vor fi implementate, a mai spus ministrul, „într-o nouă etapă de oportunitate”, respectiv după ce se încheie saga alegerilor prezidenţiale.
