România avea în 2024 a doua cea mai mică speranţă de viaţă din Uniunea Europeană, de 76,6 ani, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 81,7 ani, în creştere cu 0,3 ani comparativ cu 2023, arată datele preliminare publicate de Eurostat.
În 15 state UE, speranţa de viaţă este mai mare decât media Uniunii, pe primele locuri fiind Italia şi Suedia (ambele cu 84,1 ani), urmate de Spania (84 de ani). La polul opus, cea mai mică speranţă de viaţă a fost în Bulgaria (75,9 ani) şi România (76,6 ani).
Totuşi, comparativ cu situaţia de dinainte de pandemie, anul 2019, în 24 din cele 26 de state UE pentru care sunt disponibile datele preliminare, speranţa de viaţă a urcat în 2024, iar cele mai mari creşteri au înregistrat Lituania (1,1 ani) şi Cehia, Letonia şi România (un an în fiecare). Ţările de Jos reprezintă singurul stat UE în care acest indicator a scăzut în 2024 comparativ cu 2019 (cu 0,2 ani), în timp ce în Spania a rămas stabilă, iar în Franța a crescut foarte puţin (cu 0,1 ani).
Speranța de viață este un indicator statistic care arată câți ani, în medie, se așteaptă să trăiască o persoană dintr-o anumită populație, pornind de la naștere. Se calculează pe baza unei formule care ia în considerare ratele de mortalitate pe grupe de vârstă și reflectă nivelul de sănătate publică, condițiile socio-economice și calitatea vieții dintr-o țară sau regiune.
