Suntem în plină iarnă, iar temperaturile foarte scăzute cresc cu aproape 30% riscul de infarct, spune într-o postare pe o rețea socială dr. Tudor Ciuhodaru, specialist în medicina de urgență, care vine și cu câteva sfaturi importante pentru a preveni astfel de situații. El a enumerat zece lucruri la care ar trebui să fim atenți când ne expunem la condițiile meteorologice obișnuite pentru această perioadă a anului, când temperaturile scad uneori, în unele regiuni, mult sub pragul de îngheț, scrie Ziarul Lumina.
După cum explică doctorul Tudor Ciuhodaru, când temperatura exterioară scade sub pragul de îngheț, riscul de infarct miocardic crește cu 2% cu fiecare scădere de 1 grad Celsius. Dacă la o astfel de temperatură se adaugă și vânt și umezeală atmosferică, apare un risc suplimentar. În aceste condiții, temperatura resimțită de organism este mai mică decât cea pe care o indică termometrul.
Mai mult, condiții meteorologice de acest fel accentuează atât senzația de frig, cât și efectele negative asupra organismului. Riscul crește suplimentar dimineața și seara, când temperaturile scad și mai mult.
Medicul subliniază că sunt tot mai frecvente cazurile de infarct la bărbați tineri, aparent sănătoși, iar vârsta la care apar astfel de situaţii este în scădere.
Riscurile sunt mai mari la persoanele sedentare, supraponderale și la fumători.
În ceea ce privește semnalele de alarmă care pot indica apariția unui infarct, dr. Ciuhodaru atrage atenția că nu trebuie neglijată în nici un caz apariția unei dureri intense în zona toracică, a inimii, resimțită ca o presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire care iradiază în umărul și brațul stâng și care durează mai mult de câteva minute.
Pe de altă parte, nu trebuie neglijate nici cele trei tipuri de simptome nespecifice care pot să apară, denumite generic D.O.R., și anume: digestive – grețuri, vărsături, dureri abdominale, arsuri epigastrice, puse de cele mai multe ori pe seama unor excese alimentare sau afecțiuni digestive; osteoarticulare – dureri sau doar disconfort resimțite la nivelul brațelor, umerilor, gâtului sau spatelui, puse și aceste simptome pe seama efortului fizic sau a unor afecțiuni osteoarticulare; respiratorii – senzația de lipsă de aer, de sufocare sau leșin, respirație sacadată, palpitații, amețeli, oboseală sau transpirație abundentă apărute din senin sau necorelate cu gradul de efort depus. Medicul ne mai recomandă să ne adaptăm îmbrăcămintea în funcție de temperatura de afară și să purtăm haine groase, impermeabile, care să ne protejeze de frig, să purtăm mănuşi, să consumăm lichide calde, să evităm deplasările care nu sunt necesare, mai ales dimineața și în cursul nopții, când este foarte frig, iar dacă chiar suntem nevoiți să ieșim, ar trebui să nu stăm neîntrerupt în frig și să ne adăpostim din când în când, măcar câteva minute, în spații încălzite.
„Nu neglijați chiar și simptomele nespecifice. Consultați un medic. Orice întârziere a stabilirii diagnosticului și tratamentului poate fi nefastă.” Și, nu în ultimul rând, „evitați automedicația, pentru că terapia după ureche în infarct este letală!”, atrage atenţia dr. Tudor Ciuhodaru.
Sursa: Ziarul Lumina
