În data de 17 ianuarie 2026, a încetat din viață profesoara Maria Stoica, fost director la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani
Mulți botoșăneni au cunoscut-o: au avut-o profesoară, au avut copii la acest liceu, au fost vecini sau din alte situații.
A fost o persoană activă în cadrul activităților culturale din Botoșani și al conservării patrimoniului arhitectural al orașului, făcând numeroase intervenții autorităților locale în vederea acestui scop.
Trupul neînsuflețit este depus la capela de la Cimitirul ,,Eternitatea”. Înmormântarea va fi marți, 20 ianuarie, la 12:0. Dumnezeu să-i așeze sufletul în Lumină! În viață sa a fost LUMINĂ pentru multe generații de elevi, pentru colegi, pentru familia sa și pentru toți cei care au cunoscut-o. Sincere condoleanțe familiei!
Despre profesoara Maria Stoica, a scris pe pagina de Facebook, distinsa profesoară de la Liceul Pedagogic Botoșani, Florentina Dănilă:
Profesoara Stoica Maria s-a născut în Botoșani la 11.08.1938 , într-o familie cu alți 3 copii. Toți cei 4 copii au avut o activitate remarcabilă ca doctori și profesori, fie în Botoșani, fie pe alte meleaguri mai îndepărtate! La terminarea Facultății de chimie din cadrul Universității „Al.I.Cuza” Iași a primit repartiție la Institutul Politehnic din Galați, Facultatea de Chimie alimentară, unde ca asistent universitar a avut o activitate remarcabilă în cercetare, publicând inclusiv lucrări științifice în străinătate!
După o perioadă de 7 ani, a preferat să activeze în învățământul preuniversitar, fiind titulară pe catedra de chimie a Liceului de Muzică și Arte plastice din Galați! Prin natura ei sufletească apropiată de literatură și arte, deși de formație științifică, a sprijinit pe toate căile viitorii artiști plastici și muzicieni consacrați, de obicei mai puțin „dotați” pentru chimie! A încurajat astfel talentul nativ și munca elevilor înclinați spre performanță!
După cutremurul din 1977 a revenit pe meleagurile natale, fiind numită încă din primul an de activitate la Botoșani, director adjunct al Liceului „Mihai Eminescu”! A activat până la ieșirea ei la pensie în 1991, în acest liceu, fiind primul caz în istoria liceului în care aceeași persoană a fost elev, profesor și director!
A fost o persoană activă în cadrul activităților culturale din Botoșani și al conservării patrimoniului arhitectural al orașului, făcând numeroase intervenții autorităților locale în vederea acestui scop! Mândră de istoria și cultura acestui oraș, și-a lăsat „amprenta” în formarea multor generații de elevi!
Figura ei luminoasă și optimistă în orice situație ne va călăuzi de-acum încolo doar în amintiri! Dumnezeu s-o ierte și să aibă grijă de sufletul ei bun!”
