Postul Paștelui, cunoscut și ca Postul Mare, a început pe 23 februarie și se va încheia pe 11 aprilie. Este cel mai lung și mai sever post din an, având o durată de 40 de zile.
În acest interval, credincioșii sunt invitați să renunțe la consumul de carne, ouă, lapte și brânzeturi. Calendarul bisericesc include și zile cu dezlegare, când este permis consumul de pește, precum și ocazii speciale în care vinul, uleiul sau untdelemnul pot fi integrate în dietă, în conformitate cu tradițiile și recomandările spirituale ale bisericii, precizează basilica.ro.
Durata Postului Mare
Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea – adică postul dinaintea Învierii Domnului – este cel mai lung și mai aspru dintre posturi pentru că îi pregătește pe creștini de cea mai importantă sărbătoare. De aceea, în popor e numit și Postul Mare sau Postul prin excelenţă.
Sunt în total șase săptămâni, adică 40 de zile de post, amintind de perioada de post pe care a ținut-o Mântuitorul Iisus Hristos imediat după Botezul Său în Iordan.
În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexandriei ş.a., unii posteau numai o zi sau două înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti. Ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, Săptămâna Sfintelor Patimi, nu era integrată în postul Păresimilor, ci se socotea aparte. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi.
După învăţătura ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai şi se postește până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv.
Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potopul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea ș.a.
Postul Paştilor nu este numai cel mai lung şi mai important, dar şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.
Cum se ține corect cel mai aspru post din an
În secolul al IV-lea, Constituţiile Apostolice recomandau să se postească, în ultima săptămână, astfel: „Postiţi din ziua a doua – luni – până vineri şi sâmbătă şase zile, întrebuinţând numai pâine, sare şi legume şi bând apă, iar de vin şi de carne abţineţi-vă în aceste zile, că sunt zile de întristare, nu de sărbătoare; vineri şi sâmbătă să postiţi, cei cărora le stă în putinţă, negustând nimic până la cântatul cocoşului din noapte. Iar de nu poate cineva să ajuneze în şir aceste două zile, să păzească cel puţin sâmbăta” – Constituțiile Apostolice, Cartea V, cap. 18.
În general, postul Păresimilor era mult mai aspru decât se ţine azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până la Ceasul al nouălea din zi, spre seară, în afară de sâmbete şi duminici, care erau exceptate de la ajunare, scrie Basilica.
Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul Postului Paștelui se posteşte astfel:
- în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
- în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
- miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârşirea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
- în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
- la praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.
Ce se mănâncă în Postul Paștelui 2026
În Postul Paștelui se renunță la carne, lapte, brânză, ouă și la toate produsele de origine animală. Alimentația este bazată pe legume, fructe, cereale, orez, cartofi, fasole, linte, năut, semințe și preparate gătite fără ingrediente „de dulce”.
În anumite zile, rânduiala bisericească recomandă ajunare sau consum de hrană simplă, fără untdelemn. În celelalte zile de rând, se pot consuma mâncăruri gătite de post, cu sau fără ulei, în funcție de specificul zilei din calendar.
Copiii, vârstnicii și persoanele cu probleme de sănătate ar trebui să țină postul cu binecuvântarea și sfatul duhovnicului.
Zile cu dezlegare la pește, în Postul Paștelui 2026
În Postul Paștelui 2026 sunt două mari sărbători cu dezlegare la pește:
- la praznicul Bunei Vestiri (miercuri, 25 martie);
- în Duminica Floriilor (duminică, 29 martie), cu o săptămână înainte de Paște.
În plus, în mai multe sâmbete și duminici din post este dezlegare la vin și untdelemn, ceea ce înseamnă o ușurare a rânduielii alimentare, fără a întrerupe însă postul propriu-zis.
Ce nu este permis în Postul Paștelui
Pentru a trezi sufletele credincioşilor şi a le îndemna la căinţă şi smerenie, Biserica a hotărât, prin canoanele 49 Laodiceea şi 52 Trulan, ca în timpul Păresimilor să nu se oficieze Sfânta Liturghie decât sâmbăta, duminica şi de sărbătoarea Buneivestiri, iar în celelalte zile ale săptămânii să se săvârşească numai Liturghia Darurilor înainte sfinţite, care e mai potrivită pentru acest timp.
Totodată, pentru a păstra caracterul sobru al Postului Mare, Biserica a oprit prăznuirea sărbătorilor martirilor în zilele de rând ale Păresimilor, pomenirile acestora urmând a se face numai în sâmbetele şi duminicile din acest timp.
Sunt oprite, de asemenea, nunţile şi serbarea zilelor onomastice în Postul Paștelui, fiindcă acestea se fac de obicei cu petreceri şi veselie, care nu sunt potrivite atmosferei de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post.
Odinioară legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit Postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile şi spectacolele în acest timp. Toate serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre decât cele din restul anului şi îndeamnă la smerenie, întristare şi căinţă. Este timpul în care se spovedesc cei mai mulţi credincioşi, în vederea împărtăşirii din ziua Paştilor, conform poruncii a patra a Bisericii.
Canonul cel Mare şi Liturghia Darurilor înainte sfințite
Pe parcursul Postului Sfintelor Paști, între slujbele rânduite de Părinții Bisericii un loc aparte îl ocupă Canonul Sfântului Andrei Criteanul.
Numit şi Canonul cel Mare, se săvârșește în prima și în a cincea săptămână din Postul Mare; în prima săptămână, în seara zilelor de luni, marți, miercuri și joi, în cadrul slujbei numite Pavecernița Mare (slujba de după Vecernie), când strofele Canonului sunt împărțite în patru părți, corespunzătoare celor patru zile; miercuri în săptămâna a cincea din Post, în cadrul slujbei numite Denia, când se cântă integral.
Un alt element specific îl reprezintă Liturghia Darurilor înainte sfințite, oficiată numai în perioada Postului Mare.
Sursa: basilica.ro
