Nu există doar oameni buni și doar oameni răi. Fiecare om în sinea lui este și bun și rău. Cu toții avem acea bunătate cu care ne naștem și cu timpul căpătam acea răutate care ne ajută să supraviețuim. Instinctul de supraviețuire este mult prea puternic pentru a fi doar buni sau doar răi. Suntem buni cu cine merită și răi cu cine trebuie.
Avându-le pe amândouă în masuri câtuși de apropiate se poate spune că ne face mai puternici, mai tari, mai vrednici. Sunt și acei care au mai multa bunătate decât ar trebui, dar până și ei au ceva răutate care-i menține pe linia de plutire. Mai sunt și aceia care sunt incurabil de răi și duri, dar au momente când sunt mielușei, nici nu-i recunoști.
Cu toții avem puncte slabe și puncte tari, cu toții avem ceva ce ne face mai buni sau din contra mai răi. Suntem ceea ce suntem datorită celor din jur, a ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Influențele sunt peste tot. Și cei buni și cei răi luptă pentru același lucru, supremația și respectul celor din jur. Nu contează cum ești, ci contează cum ajungi în vârf. Lupta este destul de aprigă de ambele părți. Fiecare se luptă pentru a supraviețui, pentru a o duce cât mai bine.
Cu toții avem de atins un țel în viață, doar că unii trebuie să lupte pentru el, iar alții se nasc cu el obținut deja. La urma urmei, cu toții luptăm pentru ceva. În unele momente, cel ce este bun sau dă impresia aceasta, poate fi cel mai rău dintre cei mai răi. Această bunătate poate fi și de fațadă la fel și cu răutatea. Ne ascundem sub niște măști doar pentru a nu putea fi recunoscuți și înțeleși cu adevărat.
Fie că suntem puternici sau slabi, cu toții semănăm și avem aceleași drepturi încă de la naștere. Cu toții venim la fel, suntem născuți, crescuți, educați și „antrenați” pentru a ne duce crucea cu bine până la sfârșit. Bunătatea este la toți, răutatea-i molipsitoare și din ce în ce mai mult întâlnită. Suntem umbriți de gânduri de răzbunare, de a face rău, doar ca să o ducem noi mai bine.
Sursa: doxologia.ro
