La începutul anilor ’90 au fost descoperite două gene a căror funcționare optimă este o dovadă în plus a faptului că Dumnezeu ne-a creat bine foarte. Este vorba despre genele BRCA-1 și BRCA-2, care au rolul de a opri creșterea anormală a celulelor de la nivelului sânului, ovarului și prostate, blocând astfel dezvoltarea cancerului mamar, ovarian și de prostată. Dacă aceste gene sunt mutante, ele nu mai pot inhiba creșterea tumorală, iar riscul apariției unui cancer în aceste zone crește. Dieta poate fi însă și un factor de prevenție, scrie ziarullumina.ro.
Cancerul de sân este prima formă de cancer diagnosticată vreodată, fiind descris într-un papirus egiptean de acum 3.600 de ani. Acest tip de neoplasm afectează un număr mare de femei. În România, cancerul de sân se află pe locul trei ca rată de mortalitate, după cancerul pulmonar și de colon, iar raportat strict la populaţia feminină, este pe primul loc. Din nefericire, programele de screening și de educație pentru prevenție sunt foarte puțin dezvoltate, mai ales în orașele mici și în mediul rural. Mai multe studii au arătat că screeningul periodic poate reduce rata mortalității cu până la 40%.
În urma explorării imagistice se stabilește un scor de risc, scorul BIRDAS: 0 = nedefinit – trebuie efectuate alte explorări imagistice; 1 = normal – reevaluare la apariția simptomelor sau după 35 de ani; 2 = benign – reevaluare după 1 an; 3 = foarte probabil benign – reevaluare precoce (după 6 sau 3 luni); 4 = suspect – biopsie în scop diagnostic (alt examen imagistic nu exclude 100% cancerul!); 5 = foarte probabil malign – biopsie de certificare; 6 = cancer cunoscut (biopsie pozitivă) , scrie ziarullumina.ro.
La nivelul sânilor pot apărea atât formațiuni benigne – chisturi și fibroadenoame -, cât și maligne (canceroase). Chisturile pot fi cauze ale unor glande obstrucționate (înfundate), fiind niște săculeți plini cu un lichid, care se măresc adesea înainte de menstruație, devenind mai sensibili și chiar puțin dureroși. Fibroadenoamele sunt solide, ferme, mai comune între 20 și 30 de ani, spre deosebire de chisturi, care apar mai degrabă după 35 de ani. Fibroadenoamele au început însă să fie tot mai întâlnite și la femeile aflate la menopauză, care fac terapii de substituție hormonală. Formațiunile benigne rareori progresează către cancer.
Factorii de risc pentru cancerul mamar
Sunt numeroşi factori de risc pentru cancerul mamar și, contrar opiniei generale, peste 90% din cazuri vizează femei care nu au istoric familial de cancer mamar și nu prezintă mutații genetice:
– vârsta – 10% din cazuri apar înainte de vârsta de 45 de ani; 20% între 45 și 54 de ani; circa 25% după 55 de ani;
– vârsta instalării menstruației și a menopauzei – cu cât menarha este mai devreme, iar menopauza mai târziu, cu atât crește riscul, deoarece glandele mamare sunt expuse o perioadă mai lungă de timp la estrogenii secretați în mod natural de organismul femeii;
– genetica – existența unei mutații în genele BRCA;
– consumul de alcool – pentru fiecare 10 g de alcool consumat zilnic riscul crește cu 7%;
– fumatul;
– greutatea corporală – 2 din 3 femei afectate sunt obeze;
– hormonoterapia – terapia de substituție hormonală la menopauză;
– folosirea anticoncepționalelor;
– tratamentele hormonale din timpul sarcinilor cu risc de avort spontan;
– expunerea la radiații ionizante – UV de la soare sau din saloanele de bronzat;
– raze X folosite la efectuarea radiografiilor și gamma emise în timpul unei explozii nucleare, în centralele nucleare;
– vârsta nașterii primului copil – femeile care nasc primul copil înainte de 24 de ani au un risc mult mai mic de a dezvolta cancer de sân, la femeile care nu au născut niciodată sau au avut prima sarcină dusă la termen mai târziu de 30 de ani, o parte din celulele sânilor nu au ajuns niciodată mature, fiind mai vulnerabile în fața agenților cancerigeni;
– expunerea la lumină artificială noaptea;
– sedentarismul – activitatea fizică moderată regulată scade riscul cu 20%;
– dieta care furnizează compuși cancerigeni, precum: PCB (bifenili policlorurați) folosiți în industria plasticului, care, odată ajunși în mediu, pot fi preluați de animalele acvatice (somonul de cultură poate fi o sursă de PCB), amine heterociclice și hidrocarburi aromatice policiclice care se formează în carnea gătită la temperaturi înalte (prin prăjire, la grătar), nitrozamine formate prin combinarea nitraților și nitriților cu aminoacizi (semipreparatele din carne sunt o sursă importantă).
Dieta poate fi însă și un factor de prevenție. Un studiu publicat în Olanda în 2017 a arătat faptul că adoptarea unei diete mediteraneene poate reduce riscul de cancer cu 40%. Explicația cercetătorilor a vizat consumul crescut de cereale integrale, legume, fructe, linte, năut, fasole și diferite nuci, aportul relativ crescut de acizi grași mononesaturați (ulei de măsline) și polinesaturați (nuci, semințe, pește), dar redus de grăsimi saturate (ouă, lactate grase, carne roșie).
Bine cunoscutul studiu spaniol PREDIMED a arătat că femeile care au urmat cu rigurozitate principiile dietei mediteraneene au avut un risc cu 50% mai mic de a dezvolta cancer mamar. De asemenea, consumul de produse naturale din soia (edamame, tofu, tempeh, lapte, miso) scade atât riscul de cancer, cât și de recidivă.
Un articol de Elena Blănaru
Sursa: ziarullumina.ro
